„O călătorie spre centrul pământului” de Jules Verne

Dragii noștri utilizatori ai Bibliotecii „Hristo Botev”, vă provoc să participați la Concursul de lectură „Bătălia Cărților 2022”, ediția a VIII-a. Și în acest context vin cu un Book Trailer, accesați linkul: https://youtu.be/Cl8wjdIM8aA, la romanul „O călătorie spre centrul pământului” de Jules Verne. Vă învit să lecturați acest roman pentru a descoperi voi înșiși aventurile celor trei eroi în drum spre centrul pământului.

         În acest voaiaj veți învăța despre caracteristicile unui explorator ce posedă curiozitate, curaj și multă prudență, iar experiența eroilor acestei istorii cu adevărat fantastice vă vor fascina prin întâmplările din viața Profesorului Otto Lidenburg și a nepotului său Alex.

         Acțiunea romanului are loc în Germana, în perioada secolului al XIX-lea unde profesorul de geologie și minerelogie al Universității din Hamburg, Otto Lidenbrock împreună cu nepotul său Alex au găsit într-o carte veche un manuscris medieval. În acest document ei descifrează un mesaj codificat de pe timpul alchimistului Arne Saknussemm din Islanda, din secolul al XVI-lea. Profesorul, împreună cu nepotul Alex, reușește să descifreze cifrul textului secret. Taina descoperită din manuscris destăinuia despre intrarea secretă ce ducea spre centrul Pământului. Profesorul Lidenbrock împreună cu nepotul său Alex au început pregătirile pentru a merge cât mai urgent în această expediție.

        Pornind din orașul Hamburg (Germania), ei ajung în Islanda. Aici, ei găsesc un pasaj secret cu ajutorul unui ghid local cu numele Hans și ulterior pornesc într-una din cele mai fascinante călătorii de care nu s-a auzit vreodată. Ajunși în adâncul Pământului, ei sunt nevoiți să treacă prin numeroase aventuri întâlnite în calea lor – adevărate comori științifice, au întâlnit în calea sa un om uriaș de patru metri, o pădure înaltă de Ciuperci, Palmieri, Chiparoși, Tui, conifere, plante agațătoare, o câmpie plină de oase asemănătoare cu un cimitir imens. Uimitoarea surpriză le fusese atunci când profesorul descoperise un craniu descârnat a unui cadavru omenesc, și nu numai unul. Eroiii noștri au văzut și o mare subterană, diferiți dinozauri, o mină de cărbuni, lumini uimitoare, flori fără miros și multe alte lucruri ciudate pe care le veți descoperi lecturând cartea.

         Cu adevărat o istorie captivantă. Modul în care autorul Jules Verne vedea planeta noastră (la sens fizic) cu considerația dublării de oglindă a vieții în toate straturile nevăzute contemporanietății, volumul dat este un tratat cu tribut științific.

         Dragii noștri cititori, viitorul este în mâinile voastre, prin urmare și cursul vieții este al vostru – visați, cercetați, descoperiți.

                                                    Olga Aga, bibliotecar.

Cartea „Cravata Roșie” de Ji-li Jiang

           „Cravata Roșie” se înscrie în lista cărților înaintate pentru Concursul de lectură „Bătălia cărților 2020” inițiat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” la care activ participă și tinerii  utilizatori ai Bibliotecii „Hristo Botev”. Cartea a fost publicată la Editura „Artur” și este destinată categoriei de vârstă  cuprinsă între 11-14 ani. Este o carte autobiografică creată de scriitoarea chineză Ji-li Jiang ce istorisește o poveste despre copilăria autoarei petrecute în mare parte în timpul Revoluției Culturale din China, una dintre cele mai groaznice perioade din istoria Chinei și chiar din istoria secolului XX, precum și despre familia ei care trece prin grele încercări, dar învinge datorită curajului și unirii tuturor membrilor săi.  Acestă carte este profund emoționantă care nu te poate lăsa indiferent.

Revoluția Culturală din China a început în anul 1966, fiind inițiată și condusă de președintele țării Mao Zedong, și avea drept scop să distrugă „Cele Patru  Vechi Rele”, adică vechile idei, vechea cultură, vechile tradiții, vechile obiceiuri. Se declanșase o campanie teribilă de maltratare a populației, de învrăjbire a ei, în fond era o luptă crâncenă de clasă, niște jocuri politice axate pe abuzarea de putere a unui grup de oameni. Cel mai trist era faptul că în această mișcare erau implicați și copiii care, înloc să învețe disciplinele școlare, au fost puși în situația să-și critice profesorii și să se bârfească reciproc, mai ales  când copiii scriu așa-numitele afișe „da-zi-bao”. Aceste pagini sunt foarte tulburătoare.

Ji-li Jiang s-a născut chiar de Anul Nou Chinezesc și se părea că o așteaptă  un viitor luminos. Iată cum mărturisește ea despre aceasta: „Cu mare grijă, părinții mi-au ales numele: Ji-li, adică norocoasă și frumoasă. Au sperat că voi fi cea mai frumoasă fată din lume. Și am fost. Am fost fericită pentru că eram mereu iubită și respectată. Mă simțeam mândră pentru că făceam totul bine și întotdeauna mă așteptam să reușesc. Pe deasupra eram și încrezătoare. Nu mă îndoisem niciodată de ceea ce mi se spunea: „Cerul și pământul sunt mărețe, dar măreția lor e depășită de bunătatea Partidului Comunist; mama și tata ne sunt dragi, dar mai drag ne este președintele Mao.” Ca toți copiii de vârsta ei, Ji-li purta cravata roșie la gât, emblema Tinerilor Pioneri, mergea cu capul sus și era nespus de fericită.

Când s-a declanșat Revoluția Culturală fata avea 12 ani și era în clasa a 6-a. În scurt timp fericirea și entuziasmul fetei se năruie. Ea află că are origini „nesănătoase”, că bunelul ei a fost chiabur, adică asupritor, dușman al poporului, că tatăl ei este de cei din Dreapta, deci „dubios”, după spusele organelor de securitate. Ea este impusă  să facă o alegere dificilă: să calce pe urmele părinților săi „corupți” sau să se dezică de ei, să depună mărturie împotriva propriului tată, să fie unul dintre copiii lui Mao.  Fata devine confuză și nu știe ce să creadă și ce să facă. La școală ea este  din acest motiv umilită, înjosită, atât de colegi, cât și de unii profesori, bârfită de vecini. În trecut elevă eminentă, Tânăr Pioner Fruntaș, președintele tuturor elevilor din școală, acum se rușina de propriul ei „trecut negru” și viața ei se transformă într-un coșmar. A ajuns  până la disperare, la furie, era gata să se înscrie în rândul copiilor „educabili” care trec peste trecutul familiei, să-și schimbe numele de familie, crezând că astfel va recăpăta liniștea și aprecierea colegilor de școală. Însă devotamentul și dragostea față de familie învinge, ea decide că nu poate trăda rudele apropiate, că legământul ei principal este să fie alături de ei și să-i ajute cât va fi nevoie.

            Dragi utilizatori, vă recomand să citiți această carte care este foarte tulburătoare, dar și extrem de captivantă. Pe lângă toate, vă oferă și informație destul de complexă despre perioadele de grea cumpănă din istoria omenirii și vă sugerează ideea că din orice încercări, uneori destul de dificile, poți ieși biruitor, dacă iești condus de bunul simț, ai credință în puterea binelui, ai voință și curaj să învingi forțele rele și să mergi cu capul sus înainte. Vă amintesc că  Concursul de lectură „Bătălia cărților” continuă și se apropie de final, deci grăbiți-vă să participați, să reușiți să lecturați toate cărțile, cartea „Cravata Roșie” poate deveni cartea anului, iar fiecare dintre voi cititorul anului! Lectură plăcută și succes!

                                                                            Lidia Cîssa, bibliotecar

Romanul „Ura cu care loveşti” de Angie Thomas

Dintre cărțile incluse în Concursul de lectură Bătălia Cărților 2020 a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” face parte și romanul „Ura cu care lovești” semnat de către Angie Thomas. Tematica rasismului este abordată în acest roman, necătând la declarațiile de respectare a drepturilor fundamentale ale omului, și societățile dezvoltate sau în curs de dezvoltare, acest fenomen negativ își face loc tot mai des într-un spectru de acțiuni.

Staar Carter este o adolescentă afro-americană de șaisprezece ani, care trăiește între două lumi: cartierul unde locuiește și liceul la care merge pentru a face carte împreună cu prietenii. Aceste două lumi se află  într-un echilibru instabil ce apare în momentul când Staar devine martoră la împușcarea mortală a prietenului ei de copilărie Khalil. Omorul  lui Khalil l-a săvârșit un polițist. Băiatul nu avea nicio armă asupra  lui, și singura persoană care văzuse totul era Staar. 

Tânăra fată afro-americană se temea să povestească adevărul văzut, dar la un moment descoperă în sine o voce care îi dă acel curaj ca șă-și  poată asuma așa responsabilitate și  devine  o eroină  admirată de cei din jurul său. Această voce era și este necesară pentru toți — pentru cei indiferenți la conflictele rasiale, pentru  cei care consideră că azi culoarea pielii, religia, sexul nu ne mai pot distanța  unii de alții.  Personajele  cărții arată   că  rasismul a fost, este și va mai exista în timp, doar că nu mai e la modă să vorbești  despre el.    

          Dincolo de subiectele grele, precum discriminarea, rasismul, libertățile civice, activismul politic, violența, dependența de droguri, abuzurile legii, moartea, imaginea afro-americanilor în media sau social media, „Ura cu care lovești” reușește și să portretizeze autentic figura unei eroine pe care o vedem, cu frică în loc de superputeri. Poate că Starr tremură, duce două vieți și e o adolescentă obișnuită în atât de multe instanțe, dar atunci când realizează  că „ce rost mai are să ai o voce dacă nu o folosești”, devine propria sa salvatoare, fata care schimbă vieți și care poate repara societăți. Curând moartea lui Khalil se transformă în subiect de știri la nivel national. Unii  îl  etichetează  drept infractor, alții  precum că  ar fi fost traficant de droguri. Protestatarii  încep  să  iasă pe străzi în numele lui Khalil. Polițiștii și cel mai influent traficant local încearcă să-i intimideze familia fetei. Dar locatarii cartierului doreau un singur lucru  —  să afle adevărul, ce s-a întâmplat  în  noaptea aceea, unde singura persoană care a văzut era Staar, doar ea putea să răspundă la acea întrebare. Însă adevărul văzut de fată putea tulbura  apele  în interiorul  comunității, ba   mai mult, i-ar fi pus viața în  pericol. E important ca tinerele fete afro-americane să descopere o voce pe care să și-o poată asuma, să devină  eroine pe care să le poată admira cei din jur.

            Finalul  acestui roman nu are dulceața filmelor Disney pe care personajele sale le adoră. Însă nici nu ne doream și nici nu ne așteptam să o facă. Cert este că „Ura cu care lovești” este o carte importantă, este o carte de citit acum și abia așteptăm să o citești!

             Dragi cititori  ai Bibliotecii  „Hristo   Botev” cu vârsta  între 10 – 14 ani, vă propun spre lectură romanul „Ura cu care lovești” de Angie Thomas, un roman uluitor, intens și răvășit ce va rămâne în istorie drept un clasic al vremurilor  noastre.

                                                                   Olga Aga, bibliotecar

Să nu spui niciodată pentru totdeauna de Jennifer L. Armentrout

Îndemn utilizatorii Bibliotecii „Hristo Botev” să lectureze volumul Să nu spui niciodată pentru totdeauna de Jennifer L. Armentrout, ce face parte din Concursul de lectură Bătălia cărţilor2020 desfășurat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”. 

Volumul dat este un roman de dragoste, care vă oferă și o lecţie de viaţă. Acţiunea cărţii are loc în Baltimore (oraș în rejiunea Maryland din estul Statelor Unite ale Americii), unde o tânără curajoasă luptă pentru a-şi exprima adevărul dintr-un refugiu al tăcerii. Eroina principală a romanului Mallory, fiind sub tutela serviciilor sociale, este aranjată de Centrul de plasament în grija unei familii. Un membru al acestei familii era şi Rider (băiat ce e cu câteva luni mai mare decât Mallory). Maltratarea acestor doi copii, groaza şi suferinţa i-a impus ca permanent să tacă, despre tot ce se întâmpla în familie. Mallory şi Rider își împărtăşesc reciproc un trecut îngrozitor, treptat între ei se crează o legătură indestructibilă, o dragoste între doi copii, frumoasă şi pură.

După o seară plină de evenimente periculoase în acea familie, Mallory ajunge la spital cu răni grave şi brusc se desparte de Rider, căci este aranjată să locuiască în o altă familie — una de medici.

Mallory şi Rider încearcă de ceva vreme să-şi depăşească experienţele înfiorătoare trăite, dar când credeau că au lăsat trecutul în urmă, se reîntâlnesc la liceu. Prin această întâlnire se descoperă că legătura puternică din copilărie continuă să existe, la fel ca şi rănile. Vă las, dragi cititori, să aflaţi sunguri despre soarta de mai departe a eroilor Mallory şi Rider. Lecturând acest roman, veţi putea vedea viaţa cu alţi ochi.

                                                                    Angela Olărescu, şef Filială

                                                  

Romanul „Fata cu palton albastru” de Monica Hesse

Acest volum, inclus în Programul de lectură „Bătălia cărților 2020” al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, ne transferă în anii celui de-al Doilea Război Mondial, descriind unele evenimente din istoria Holocaustului. Știm cu toții că în acea perioadă a suferit multă lume de etnie evreiască de pe tot globul pământesc. Acțiunea se desfășoară în orașul Amsterdam, în anul 1943. Personajul principal este Hanneke, o tânără care era nevoită să muncească în câteva locuri pentru a-și întreține familia. Iubitul ei, un tânăr cu numele Bas, a fost omorât pe front. Pierderea lui o schimbă pe Hanneke într-atât, încât începe să sfideze nemții, procurând și livrând marfă pe piața neagră. Dar ca să aibă acoperire, lucrează și pentru Kreuk, la pompele funebre.

Într-o bună zi, o clientă îi cere lui Hanneke un ajutor într-o situație foarte delicată. O doamnă în vârstă, Janssen, ținuse ascunsă în casa sa o fată evreică. La un moment dat, fata a dispărut fără urmă. Despre fată, dna Jassen i-a putut oferi doar unele detalii – despre nume, îmbrăcăminte și păr: Mirjam Roodveldt era cu părul brunet, cârlionțat și purta un palton albastru, de culoarea cerului.

Era foarte greu de înțeles pentru Hanneke și doamna Janssen pe unde și de ce a fugit Mirjam. Deși nu dorea să accepte cererea doamnei Janssen de a o căuta pe Mirjam, Hanneke a fost impusă de împrejurări să o facă. Fata evreică trebuia găsită până a nimeri în mâinile naziștilor.

Provocarea de a găsi fata cu palton albastru o face pe Hanneke să se apropie de Schouwburg, un fost teatru transformat la moment în centru de deportări. Intrând înnăuntru, încearcă să o caute pe Mirjam, cuprinzând cu ochii fiecare colțișor în căutarea paltonului albastru. Se gândea: dacă este acolo, cum ar putea-o salva? E greu să scoți o fată evreică dintr-un centru de deportare păzit de gardieni naziști! În teatru, redenumit Teatrul evreiesc, naziștii adunau evreii din tot orașul și-i duceau la Schouwburg, îi țineau câteva zile și îi deportau – cu precădere la Westerbork, dar uneori și în alte lagăre de tranzit.

  Despre multe planuri, diverse provocări, nenumărate riscuri la care se expun Hanneke și noii ei prieteni  veți afla de pe  paginile cărții. În primul rând, era mare risc să  accepți de a  căuta pe fata cu palton albastru într-un oraș împânzit de trupe naziste, unde accesul stradal era interzis după o anumită oră, era aproape imposibil să îți pui planurile în acțiune, fără a-ți risca viața. Dar chestiunile despre care mint sunt mult mai importante, acțiunile pe care le întreprind — mult mai periculoase. Cât de mare nu ar fi fost pericolul, Hanneke este decisă să facă tot posibilul pentru a o găsi pe Mirjam. Își dorește asta de dragul doamnei Jessen. De asemenea, simte că, dacă ar salva-o pe Mirjam de la moarte, ar fi mai împăcată cu sufletul ei. De ce? Pentru că Hanneke se simte responsabilă pentru moartea iubitului ei, Bas. Cum se desfășoară întreaga acțiune de căutare și ce rezultat va avea, veți descoperi doar citind cartea „Fata cu palton albastru”. Odată cu povestea despre căutarea lui Mirjam, în carte se dezvăluie și o poveste despre prietenie. În romanul dat este prezentată și fața cealaltă a războiului, acea în care oameni simpli, dar ambițioși, își riscă viețile pentru a-i salva pe alți oameni de la moarte. Povestea este despre sacrificii, riscuri și omenie.

Dragi adolescenți, vă recomand să citiți romanul „Fata cu palton albastru”, în special dacă vă plac cărțile care au ca subiect războiul. Este o carte unde este descrisă cruzimea pe care naziștii au folosit-o asupra poporului evreu.

                                                                                     Olga Aga, bibliotecar