Să cunoaştem personalităţile bulgare: Kirov Hristofor (1844-1888)


Chişinău — 580

Kirov Hristofor s-a născut la 13 decembrie 1844 în Chişinău. Tatăl său, Stefan Hristoforovici Kirov, s-a născut în Bulgaria. Ca mulţi dintre confraţii săi, la începutul secolului al XIX-lea el părăsește plaiurile natale și se stabilește cu traiul în Imperiul Austriac, unde intră în supușenia acestui stat. Însă politica internă a austriecilor de catolicizare forţată a supușilor ortodocși, dar și asuprirea din partea feudalilor locali i-au obligat pe bulgari să părăsească aceste ţinuturi și să treacă în Imperiul Rus. Mulţi dintre ei se stabilesc în Basarabia, unde deja s-a format o colonie numeroasă de emigranţi transdanubieni. Așadar, din aceste considerente, la începutul anului 1840 Stefan Hristoforovici Kirov împreună cu sora sa Tona decide să emigreze în Basarabia. Familia Kirov se stabilește în Chișinău și își construiește aici o casă, lucrările de construcţie ale căreia au fost finisate la 15 martie 1841. Din documente aflăm că aceasta valora 1 800 ruble de argint. La 10 aprilie el primește de la guvernatorul militar certificatul (bilet) care permitea familiei lui să trăiască liber în Basarabia.

În acest context, vom prezenta componenţa familiei Kirov. În materialul de mai sus am arătat că Stefan Hristoforovici Kirov (1803/1808 −16 martie 1875) a venit în Basarabia împreună cu sora sa Tona (a.n. 1796). Aici el la scurt timp se căsătorește cu tânăra Elisaveta Ivanovna Melenco (Iacohan) (a.n. 1823). Tatăl său este menţionat ca fiind sârb de origine. Ea a născut opt copii: Dmitrii (11 septembrie – 14 noiembrie 1841), Ivan (24 februarie 1843 – 24 februarie 1844), Hristofor (13 decembrie 1844 – 10 mai 1888), Ana (născută la 12 mai 1848), Gheorghii (născut la 7 aprilie 1850), Feodor (1852 − 21 iulie 1853), Ecaterina (9 ianuarie 1855 – 8 martie 1857) și Constantin (născut la 1 mai 1857). Fiul сel mare Hristofor s-a căsătorit cu Anastasia Sevastianovna Cohanscaia. La început, tânăra familie a lui H. Kirov trăia în a doua parte a orașului, în casa lui Leopold Kaciulcov pe str. Kupeceskaia (actuala str. Vasile Alecsandri). Ulterior, ei au trecut în casa părintească (nr. 21 pe str. Armenească), care însă a fost vândută evreului Ruvim Kaușansci în anul 1877. Documentele din 1883 arată că el avea casă în partea a patra a orașului, menţionată cu nr. 827.

În continuare ne vom opri mai detaliat la personalitatea lui Hristofor Stepanovici Kirov. S-a născut la 13 decembrie 1844. Botezul de taină a fost oficiat de preotul-paroh Nicolai Danilevski, împreună cu diaconul Vasilie Muntean și ponomarul Anghel Varlan. Evenimentul a avut loc la 17 decembrie, în biserica Sf. Haralambie din Chișinău. Nașul de botez al copilului a fost negustorul de ghilda a doua Fiodor Constantinovici Ciuflea. Se poate vedea că familia Kirov avea relaţii foarte prietenoase cu fraţii Ciuflea, dacă ei le-au botezat copiii. Tatăl avea grijă de educarea copilului său, astfel, la 7 august 1857, Stefan scrie cerere către Liceul Regional din Chișinău, în care solicită ca fiul său Hristofor să fie admis la studii. Totodată, el dă asigurări că pe parcursul anilor de studii, el se obligă „să-l trimită la școală în uniforma potrivită și să plătească tot ce este necesar”. La cerere a fost anexat extrasul din certificatul de naștere al lui Hristofor, certificatul de excludere din comunitatea de creștini a orașului, emis la 22 mai 1857 sub semnătura a 25 de negustori, și certificatul medical, unde se menţiona că la 3 septembrie 1853 a fost vaccinat împotriva variolei. Ca urmare, la 7 august 1858, Hristofor a fost admis la liceu în clasa a III-a. În primii ani de studii el a dat dovadă de străduinţă, ceea ce se confirmă prin notele la examen pe care le-a luat la sfârșitul primului an de studii. Astfel, la disciplinidentitile-chiinului-1-638ele legea Domnului, geografie, limba greacă, limba moldovenească (română) el a primit nota 5, iar la limba rusă, matematică, istorie, limba franceză – 4. Sumarul total al balurilor acumulate constituia − 33, nota medie − 4, iar comportamentul – 5. Analiza notelor arată că Hristofor era unul dintre liderii la învăţătură. Din 32 de colegi de clasă el avea cel mai înalt bal. Vedem că el cunoștea foarte bine limba română, primind la acest obiect cea mai înaltă notă. Să recunoaștem că la acest obiect aveau note similare doar colegii lui basarabeni: Ivan Costin, Ivan Gorgos, Vasilie Creciunesco, Constantin Popov și Mihail Cevdari. La acest liceu H. Kirov și-a făcut studiile pe parcursul a cinci ani, absolvind la 26 iulie 1862. Din Atestatul de absolvire aflăm că el a absolvit liceul cu comportament foarte bun. La legea Domnului, matematică, istorie, geografie, fizică, limba rusă și limba franceză el a arătat rezultate bune (udovletvoritelnye), iar la legile rusești și limba moldovenească (română) – foarte bune (vesma udovletvoritelnye). Hristofor își continuă studiile și urmează un semestru la Universitatea „Sf. Vladimir” din Kiev.

Ulterior, el revine în orașul natal și aici își începe activitatea în diferite domenii. În perioada 1867-1868 urmează un curs de specializare în pedagogie în cadrul Liceului Regional din Chișinău. Numele lui a fost inclus în lista celor care aveau note de 3 și 4 la toate obiectele.

Hristofor Kirov era o personalitate creatoare. Fiind elev, în 1862 a tradus din limba română în rusă fragmentul din nuvela lui Constantin Negruzzi „Calipso”, dedicată grecoaicei Kalipso Polikroni, care trăia în Chișinău în timpul aflării aici a poetului rus A. Pușkin. Mai târziu, în 1884, el a tradus întreaga nuvelă, care a fost publicată în revista din Sankt Petersburg Istorichesky vestnik.

Învăţător. În primul rând, Hristofor Kirov s-a manifestat pe tărâmul pedagogic. La 2 decembrie 1868 este angajat la școala judeţeană № 2 din Chișinău, unde predă în mod privat disciplinele istorie și geografie. După ce este exclus din categoria social de negustori, el intră în slujbă în domeniul civil, la 2 ianuarie 1871. După susţinerea unui examen special, la 26 februarie același an, obţine titlul de professor la istorie și geografie în școlile judeţene. Aceasta îi oferă posibilitatea să practice în mod oficial pedagogia. Atunci salariul lui constituia 300 ruble pe an, iar după un an el deja primea 500 ruble. Salariul lui Kirov era mai mic decât venitul anual al întreprinderii familiei sale, dar oricum îi era suficient ca să-și continue activitatea, fără a depinde financiar de negustorii Kirov. Din primii ani de muncă, învăţătorul Hristofor Stepanovici s-a manifestat ca un învăţător iscusit şi la începutul anului 1872, tutorele Circumscripţiei de Învăţământ Odesa l-a onorat cu mulţumire.

La 8 ianuarie 1873, din cauza „diferitor motive familiale”, la propria cerere este eliberat din şcoala judeţeană № 2 din Chişinău și transferat la gimnaziul de fete de zemstvă din Chişinău. Acolo el lucrează paralel încă din 1872 şi preda geografie în clasele I și a II-a câte trei ore pe săptămână. În anii 1873-1875 avea lecţii în clasele a II-a și a III-a, câte douăsprezece ore pe săptămână. Aici salariul lui era mai mare – 780 ruble pe an. În afară de serviciul de bază, el ocupa diferite funcţii în domeniul educaţional al orașului. A fost membru al consiliului de administraţie al gimnaziului de fete de zemstvă din Chișinău (1875−1878), al gimnaziului real din Chișinău și al școlii de meserii. În 1883 este menţionat ca epitrop al şcolii № 5 din Chișinău, iar în 1881-1884 este membru al Consiliului şcolar al judeţului Chișinău.

Pentru această perioadă, din cauza stării antisanitare, pentru multe orașe era caracteristică îmbolnăvirea locuitorilor de tuberculoză (chahotka). Atunci boala era fatală. Nu a scăpat de ea nici Hristofor Kirov. Din izvoare aflăm că, deja în 1887, el își lua frecvent concediu. În perioada 15 mai‒8 iunie, a fost în concediu „din cauza bolii”. Însă boala progresa și la 27 august 1887, Kirov cere primarului K. Schmidt să-i fie acordat concediu pe trei săptămâni începând cu data de 31 august. El și-a argumentat cererea prin faptul că „medicii l-au sfătuit să mănânce poamă și să respire aer curat”. Foarte probabil, Hristofor pleca în judeţul Orhei, acolo unde avea casă. Tratamentul nu l-a ajutat și la începutul anului 1888, Kirov a cedat în faţa bolii. În noaptea de 10 mai 1888, viaţa cărturarului bulgar s-a intrerupt la vârsta de doar 43 de ani, chiar în momentul când Kirov era pe culmile activităţii sale. La 12 mai, sicriul lui Hristofor Stepanovici a fost expus la biserica Sf. Haralambie, pentru ca toţi chișinăuenii să-și poată lua rămas bun de la învăţătorul, judecătorul și consilierul Dumei orășenești. Prohodul și înmormântarea au fost efectuate la Cimitirul Central din Chișinău, de către preotul Afanasii Karţîn și diaconul Grigorii Malaneţki. H. Kirov și-a găsit ultimul adăpost lângă tatăl și unchiul său. Piatra funerară, care și azi înfrumuseţează mormântul, este făcută în formă de catedră, pe care este o carte deschisă, iar peste ea se înalţă o cruce.

Așadar, bulgarul Hristofor Kirov a avut un rol însemnat în istoria orașului Chișinău. Fiind „activist pe tărâm social”, așa cum își spunea chiar el, a contribuit la dezvoltarea diferitor domenii ale acestui oraș. Locuitorii de atunci au apreciat eforturile sale și, în consecinţă, o stradă a fost numită în cinstea acestui om ilustru, purtând denumirea Kirovskaia (actual str. Ion Vasilenco).

Sursa:

DUMINICA, Ivan. Bulgarul Hristofor Kirov (1844-1888) – activist pe tărâmul social al Chişinăului. În: Identităţile Chişinăului : Materialele conferinţelor internaţionale. Chişinău: Editura Arc, 2015, pp. 115-127.

Selecţie de Angela Olărescu

Реклама

Terapia prin povești


     Orice poveste, după cum știm, are un mesaj etic — învață copiii să deosebească binele de rău, să devină luptători activi pentru ca binele, dreptatea să biruie, să-și dezvolte calități omenești pozitive, să fie dominați de sentimente frumoase etc. Cartea „În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu, propusă spre lectură în anul acesta, 2018, de către Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” în contextul Programului „Chișinăul citește”, are subtitlul „Povești terapeutice” care accentuează rolul tămăduitor al poveștilor. Pe bună dreptate, aceste 5 povești din carte sunt axate spre a trata sufletul copilului, a modela astfel comportamentul copiilor ca să înlăture asemenea complexe cum ar fi frica, agresivitatea, hiperactivitatea, nesiguranța, timiditatea excesivă ș. a.

    30425337_2001274433247604_5550284835422270347_o Întru realizarea Programului „Chișinăul citește” 2018, noi am planificat un rând de activități pentru ca cartea menționată să ajungă la cât mai mulți copii din teritoriu pe parcursul anului. Astfel, la biblioteca noastră „Hristo Botev” recent (20 aprilie) a avut loc întâlnirea scriitorului Mircea Grecu cu elevii claselor I ai Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, în cadrul căreia s-au pus în discuție poveștile din carte, scriitorul a dialogat cu copiii, scoțând în evidență mesajele poveștilor, verificând cum le-au înțeles copiii prin scenete-teste psihologice, cei mai activi au primit în dar de la autor cartea cu povești.

    30419985_2006419489399765_1944452905246364809_oO altă activitate s-a desfășurat la bibliotecă în data de 24 aprilie, de data aceasta având ca invitați copiii de la Grădinița „Licurici”, grupa pregătitoare. A avut loc prezentarea cărții menționate. Am rugat ca copiii să citească preventiv cartea pentru a participa activ la discuția pe marginea celor lecturate. La început, le-am povestit succint despre carte și autori. Cartea a ieșit la lumină la Editura „Arc” în a. 2017, Chișinău. Autorii sunt Mircea Grecu, psiholog și scriitor, și Jana Grecu, mama lui, profesoară la Univerțitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și scriitoare. Autorii au manifestat interes față de confortul psihologic al copiilor de care depinde cât de sănătoasă va crește viitoarea generație, cât de bine se vor discurca membrii ei în viață, dacă vor fi capabili să confrunte diverse situații din care să iasă învingători și să soluționeze diverse probleme dificile etc. Poveştile, după cum s-au convins și copiii, sunt foarte captivante, interesant ilustrate de către pictorul Igor Hmelnițki care întocmai a redat subiectele lor. Cartea se bucură de un mare succes la cititorii din RM, România, Ucraina, Turcia și alte țări, fiind tradusă în mai multe limbi. De remarcat că copiii din Turcia învață engleza după aceste povești.

30073693_2006419486066432_4615257637088626645_oLa teatrul „Luceafărul” se montează spectacolul după povestea „În căutarea fericirii pierdute”. În programul activității au intrat de asemenea o victorină în baza poveştii „Ursulețul Marmi” care prin mesajul său — de a avea simțul măsurii în toate — întrunește celelalte povești. Alte povești au fost înscenate cu mult avânt și plăcere de către copiii, cu discuția ulterioară a mesajelor lor, completată cu cazuri similare din viața personală a copiiilor, cei mai activi și ingenioși i-am premiat cu cărți și reviste pentru copii.

  Poveștile din cartea menționată sunt foarte binevenite, tratează copiii, ajutându-i la timp să se elibereze de senzațiile de rușine, vinovăție, frică nemotivate etc. și cu siguranță vor contribui la plăzmuirea unui comportament pozitiv, în care va domina optimismul, simțul măsurii, cumsecădenia, cinstea, necesitatea de a avea prieteni și de a oferi o prietenie sinceră etc.

                                                                                        Lidia Cissa, bibliotecară

 

 

Весенний Кишинев


     28827488_1956517231056658_8377399877137126057_oВстреча с поэтами прочно вошла в рабочую практику нашей Библиотеки „Христо Ботев”.

  Молодежь охотно принимает участие в подобных мероприятиях, так как чарующие строки поэзии способны до самой глубины души затронуть струны души человеческой и надолго оставить свой волнующий след в сердцах присутствующих. Мы уже писали о том, что родной город красив в любое время года, когда состоялась встреча с русскоязычными писателями Молдовы: Светланой Бахрушиной  (секретарь правления Союза писателей, поэт, драматург, прозаик, детский писатель), Ольгой Авдеевой-Мокряк, Светланой Вакаровой, Федором Кауновым (поэт и художник), Борисом Чаузовым  (поэт, бард).

        Сегодня мне хочется рассказать о следующем в этом цикле мероприятии – «Весенний Кишинев». Весна особая пора, особая во всех отношениях и об этом можно говорить бесконечно. Но лирические строфы поэтов способны выразить это столь прекрасными и «высокими» поэтическими образами, что остается только восторгаться вдохновением, талантом, даже искусством владения словом  лириков.28827982_1956517224389992_5900110180961889097_o

        Молодые люди ­­– учащиеся  лицея имени Н. Милеску-Спэтару прослушали творчество наших соотечественников именно с подобными чувствами. И хотя за окнами  падал снег, встреча была теплой и настроение вполне весеннее.

      Вспоминая весну прошлого года, когда в конце апреля разразилась снежная буря, Ольга Авдеева-Мокряк прочла стихотворение:

                                                                   Стихия

Внезапный снежный  шторм  мой город опалил,

Безжалостно круша цветущие  деревья.

Пытались выстоять, но не хватало  сил,

И навзничь падали, в конец весны не веря.

 

Но треск в ночи будил, как — будто  ребер треск,–

Объятия зимы суровы и жестоки.

Мой город умирал, но заново воскрес,

Он грудью принимал суровые уроки.

  Завершилась  встреча выступлением  Светланы Вакаровой, как гимн приходящей весне, сменяющей за нашим окном зимние пейзажи:

          Весна. Конец апреля. Вечер.

Как в детстве, яблони цветут,

И ветер ласков и беспечен,

И верится, что где-то ждут

 

Меня пленительные дали,

И   уставать никак нельзя,

Что обойдут меня печали.

И  не состарятся друзья.

 

Что будет дом и будет сад,

И путь мой прям и бесконечен,

Нет тупиков и нет преград.

Весна, конец апреля, вечер.

 

Андрейчук Татьяна.

O vizită de lucru la bibloteca noastră


     20180103_105215Azi, 3 ianuarie 2018 Biblioteca bulgară «Hristo Botev» a fost  vizitată de către doctorul în istorie Ivan Duminica (vice-preşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Bulgariştilor din Republica Moldova, cercetător ştiinţific la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM). În cadrul întrevederii cu directoarea bibliotecii dna Angela Olărescu s-a discutat planul de activităţi comune ce vor fi organizate pe parcursul anului împreună cu bulgariştii.  Dintre principalele evenimente s-au menţionat aniversarea a 140 de ani de la eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman; 110 ani de la proclamarea Independenţei Bulgariei. S-a subliniat necesitatea evidenţierii personalităţilor marcante de origine bulgară, care au avut un aport semnificativ în dezvoltarea Basarabiei. În cadrul intrevederii s-a atras atenţia la intensificarea cercetărilor în domeniul relaţiilor moldo-bulgare. Societatea Ştiinţifică a Bulgariştilor din RM are experienţă în acest sens editând patru volume a culegerii de studii cu genericul Relaţiile moldo-bulkgare / Молдовско-български връзки.

20180103_105659

    Oaspetele a mulţumit colectivului bibliotecii pentru munca prodigioasă depusă pe parcursul anului 2017, când s-au organizat diferite activităţi ştiinţifice şi culturale cu implicarea savanţilor şi a reprezentanţilor comunităţii bulgare din Chişinău.

     În acelaşi timp dna A. Olărescu şi-a exprimat speranţa că şi în viitor Societatea Ştiinţifică a Bulgariştilor din Republica Moldova va fi un partener fidel în realizarea iniţiativelor ce vin din partea colaboratorilor Bibliotecii «Hristo Botev».

20180103_104839

La sfârşitul întâlnirii dr. Ivan Duminica a dăruit bibliotecii noastre un set de cărţi cu conţinut ştiinţific, care abordează subiectul diversităţii etnice şi culturale a Republicii Moldova. Ne bucură faptul, că şi colecţia noastră dedicată bulgarilor basarabeni s-a complectat cu o nouă carte realizată de savantul Iv. Duminica (împreună cu D. Fabian) cu denumirea: Valorificarea Patrimoniului Etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii (compendiu).

                                                                   Angela Olărescu

Sclavia în zilele noastre


20171018_143843   La momentul actual, când comunitățile din toate țările tind spre progres și democratizare, se luptă pentru drepturile omului — la muncă, la studii, gândire liberă, credință etc., s-ar părea că sclavia, așa cum o cunoaștem noi din trecut, ar trebui să fi fost demult stârpită, aruncată la gunoi și dată uitării. Spre regret, sclavia ca formă de exploatare a omului continuă să existe sub divers aspect în întreaga lume, mai muit ca atât, înflorește pe zi ce trece și afectează monstruos viața oamenilor.

      Una dintre cele mai crude forme ale sclaviei contemporane este traficul de ființe umane. Fenomenul acesta este foarte periculos pentru societate, deoarece amenință sănătatea și viața oamenilor, încălcând grosolan drepturile omului la libertate. E clar ca buna ziua  că fenomenul trebuie eficient prevenit și combătut pe arenă internațională, de aceea s-a decis ca ziua de 18 octombrie să fie declarată Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de ființe umane. Biblioteca „Hristo Botev”, alături  de alte filiale, s-a încadrat în această luptă, întru profilaxia și tratarea unei asemenea boli grave a omenirii.Jpeg

      În data de 18 octombrie curent la bibliotecă a avut loc lecția publică cu genericul „Probleme ale traficului de ființe umane” ținută de către Adrian Manole, specialist în domeniu, șef Secție de investigare nr.3, pentru elevii Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” și ai Colegiului de Comerț de pe lângă ASEM din Chișinău însoțiți de profesorii săi. Dl A. Manole le-a explicat celor prezenți ce reprezintă acest fenomen — recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea persoanelor prin amenințarea cu forța sau prin folosirea forței sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere   sau situații de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea  unei plăți sau foloase pentru obținerea consimțământului unei persoane în scop de exploatare. Exploatarea include și prostituția, alte practici sau servicii forțate, prevelarea de organe.

JpegPrin exemple lectorul a demonstrat cum se pronunță  traficul de ființe umane concret în țara noastră sau în altă țară cu cetățenii noștri, a vorbit despre metodele de prevenire și combatere a fenomenului în cauză care trebuie să le cunoască toți.Tinerilor le-au fost date recomandații concrete, cum să procedeze într-un caz sau altul de tentative ale recrutării de către traficanți. Lecția a decurs sub formă de dialog degajat, elevii au adresat specialistului diverse întrebări la tema dată care le frământă în prezent. Rămânem cu speranța că cu eforturi comune traficul de ființe umane extrem de periculos pentru  societate va fi lichidat și exploatarea omului de către om va dispărea definitiv.

Surse:

  1. Vidrașcu Mihaela, Dolea Igor. Combaterea traficului de ființe umane. – Chișinău, 2009. – 187 pag.
  2. Contracararea traficului de ființe umane. – Chișinău, 2004. –148 pag.

Articol îngrijit de către bibliotecara Lidia Cîssa