Despre virtuți și valori


    45558428_2356004387774605_6860956886649274368_o O poveste nouă este ca un cadou plăcut pentru orice copil, care în anii săi mlădioși trăiește în lumea magică a poveștilor, cu ajutorul lor începe să descopere lumea și pe sine însuși. „O carte bine scrisă este asemenea unui covor fermecat care te poartă într-o lume în care nu ai putea avea acces în altfel”, — scria Carolin Gordon, scriitoare americană și critic literar. Cartea „Povești despre virtuți și valori”, scoasă la lumină de Editura „Arc” în anul 2017, reprezintă o minunată colecție  nouă de povești selectate din întreaga lume despre importante valori morale pe care copiii trebuie să le cunoască și să le prețuiască, precum: bunătatea, prietenia, sinceritatea, solidaritatea, modestia, optimismul, cinstea, perseverența, politețea, mila, generozitatea, onoarea, hărnicia etc. Poveștile sunt bine scise, repovestite de Olivieri Jacopo, traduse din italiană de Rodica Chirlăcescu, ilustrate foarte frumos de Patrizia Manfroi. Cartea menționată completează colecția de povești pentru copii a bibliotecii noastre și o propunem spre lectură tinerilor noștri utilizatori.

     În cadrul Orei de lectură care a avut loc în data de 7 noiembrie curent în incinta bibliotecii noaste „Hristo Botev” cu participarea copiilor de la Grădinița „Licurici”, Serviciul „Pasionaţi de lectură”, am efectuat lectura poveștii „Viermele lăudăros” din cartea „Povești despre virtuți și valori” ce este o poveste africană, cu un final hazliu, dar cu un mesaj profund despre asemenea valoare ca inteligența: „Cine înfruntă pericole necunoscute cu inteligență și experiență va fi întotdeauna în avantaj”. Conversând pe marginea poveștii lecturate, am vorbit  despre aceea ce înseamnă să fii inteligent, educat, ce trăsături de caracter e bine să-ți cultivi și care trebuie negate, înlăturate, dacă simți că le ai. În programul activității  au intrat și diverse jocuri-teste, de exemplu, „Cum e bine să fii”, „Cum nu e bine să fii”, „Cum este acest animal” (cum este la aspectul fizic, cum se comportă, ce ciudăținii are, cum se alimentează etc.), când copii trebuiau să selecteze cuvintele potrivite, afirmându-le sau negându-le prin gesturi respective. La finele discuției, împreună cu copiii, am înscenat povestea, pentru ca copii să înțeleagă mai bine morala ce se desprinde din ea, să înțeleagă că un copil inteligent, educat nu poate fi lăudăros, mincinos, certăreț, scandalagiu, lenos, mofturos și să urască aceste calități, să citească mai multe cărți care îi vor ajuta să se descurce mai bine, chiar cu brio, în diverse situații, uneori destul de dificile.45522225_2356004614441249_2684932761382289408_o

      Citiți poveștile din cartea nouă „Povești despre virtuți și valori”, dragi tineri utilizatori, sunt foarte interesante, captivante, din ele veți afla multe lucruri curioase, veți acumula experință de comportament pozitiv, veți deosebi mai ușor binele de rău, veți călători împreună cu personajele din carte în multe țări ale lumii.

        Lectură plăcută!

Cîssa Lidia, bibliotecară

Реклама

În lumea miraculoasă a legendelor


20181012_094353Lidia Hlib este cunoscută ca scriitoarea celor micuți, o putem numi chiar Zâna celor micuți. Copiii o cunosc după cărțile semnate de ea precum „Regina nopții”, „Zâna de pe lună”, „Zâna celor micuți”, „Ciocârlia și elfii” ș.a. Creațiile ei conțin subiecte originale și captivante, de aceea sunt îndrăgite de publicul larg de copii.

     „Legendele Zânei Fauna” este una dintre cărțile ei dedicate copiilor, scrisă cu atâta dragoste față de animale ca parte a naturii și față de copii care le iubesc mult. Deschizând-o, ne înfundăm în lumea miraculoasă a legendelor. Aici găsim minunate legende despre diferite animale – căprioare, arici, maimuțe, lupi, vulpi, melci, delfini. Am ales spre lectură „Legenda delfinilor”, ținând cont de faptul că aceste animale le sunt deosebit de dragi și interesante copiilor. 20181012_094716Ora de lectură „ Legenda delfinilor” a avut loc în data de 12 octombrie curent  în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”. Invitații mei au fost copiii de la Academia „FasTracKids”. Pe parcursul Orei de lectură copiii au aflat că aceste animale inteligente, conform legendei, au coborât pe Pământ din miraculosul cosmos cu ajutorul unei comete, erau dezvoltați, puteau comunica, puteau zbura în nave cosmice și au ajuns să fie remarcabili prin dragostea lor față de oameni. Subiectul fantastic și aventuros este destul de atractiv și captivant pentru copii. Jocul cu rubrica „Știați că…” le-a extins bagajul de cunoștințe despre delfini,  ei au aflat multe lucruri curioase despre aceste animale acvatice cu privire la durata de viață, modul lor de trai, alimentare, de exemplu, că există aproape 40 de specii de delfini, inclusiv cel roz, trăiesc până la 40 de ani, înoată foarte rapid, cu o viteză de aproape 32 km pe oră, dorm foarte puțin și cu un ochi deschis, gura lor numără peste 100 de colți și nu își pierd nici unul pe parcursul vieții, că Orca sau balena neagră este de fapt o specie de delfini ș.a. Delfinii sunt jucăuși, inteligenți, isteți și foarte sociabili, au înțeles copiii acest lucru, și ca să confirmăm aceasta am înscenat un dialog al copiilor cu un delfin pe nume Delfi (un băiețel cu pălărioară albastră cu aspect inteligent). Au fost mulți doritori de a comunica cu delfinul și de a-i pune fel de fel de întrebări. A fost veselă și discuția despre alte animale acvatice inițiată în baza victorinei „Ce animale sau păsări acvatice cunoști cu litera…?”, fiecare primind câte o fișă cu o anumită literă. Copiii au demonstrat o bună cunoaștere a faunei acvatice. La finele activității, „peștișorul de aur” (un alt băiețel deghizat în peștișor, cu „zale aurie” la gât), ca în poveste, a fost dispus să asculte și să îndeplinească diverse dorințe ale copiilor. Dorințe au fost multe și variate.

      „Dragostea față de animale inspiră noblețe”, a scris cândva Iosip Grgic, o personalitate din Croația. Deschizând parantezele, putem adăuga că include și compasiune, și dragostea față de tot ce e viu, și nu în ultimul rând în raport cu oamenii.

                                                                               Cîssa Lidia, bibliotecară

Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”

Cum să devii  o persoană încântătoare


      35051117_2071654522876261_6961590517310160896_oCărui copil nu-i plac poveştile cu prinţese şi prinţi, cu regi şi regine, cu minunate împărăţii regale, cu fel de fel de întâmplări miraculoase şi perepeţii? Cu siguranţă, la toţi copiii. Din această colecţie de poveşti face parte şi povestea „Prinţesa Fluture” de Iulia Hasdeu. Scrisă cu peste 130 de ani în urmă, „Prinţesa Fluture” ne fascinează şi azi cu subiectul şi mesajul său care încă o dată ne demonstrează că fără dragoste faţă de oameni nu există frumuseţe adevărată.

     Iulia Hasdeu este fiica renumitului scriitor şi savant român din sec. XIX Bogdan Petriceicu Hasdeu. Pe atunci, Iulia era o tânără scriitoare română şi poetă de limbă franceză. Din copilărie fiind un copil dotat cu mai multe talente, în fragedă tinereţe s-a manifestat în literatură, muzică (avea o voce frumoasă) şi în pictură, avea talent deosebit la limbi străine, era interesată şi de filosofie. Povestea „Prinţesa Fluture” este una din operele ei care a supravieţuit  peste ani şi care şi astăzi se citeşte cu interes şi admiraţie.

     În data de 11 iunie curent, la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat tradiţionala Oră35159193_2071654509542929_2039715539789545472_o de lectură în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” cu genericul „Povestea Prinţesa Fluture” de Iulia Hasdeu. La activitate au participat copiii de la Grădiniţa „Trofimaş” însoţiţi de educatoarele lor. Am ales creaţia în cauză a scriitoarei Iulia Hasdeu deoarece este una captivantă şi din care poţi învăţa lucruri frumoase.

     După lectura poveştii, am discutat cu copiii pe marginea subiectului. Prinţesa Fluture, care avea şi un nume deosebit – Încântătoarea, este un model de fată, de prinţesă adevărată, fiind înzestrată cu cele mai frumoase calităţi pe care i le-au adus în dar în ziua botezului cele 7 zâne ale regatului precum: frumuseţe fermecătoare, înţelepciune neobişnuită, bunătate, isteţime pătrunzătoare, talent pentru toate artele, modestie, gingăşie. Dar zânele au uitat să-i dea darul de a iubi şi fata nu putea îndrăgi pe nimeni dintre prinţii care veneau la curte să o vadă. Toţi erau încântaţi de frumuseţea ei, de atâta farmec şi talent, se îndrăgosteau nebuneşte de ea, ea însă le mulţumea tuturor cu modestie, dar îi refuza neputând să îngrăgească pe nimeni, rămânea rece. Îi lipsea căldura din suflet şi doar după ce a trecut printr-o aventură, o încercare destul de grea, fiind transformată în fluture, care se consideră simbolul sufletului, a simţit ce înseamnă dragostea şi durerea din adâncul sufletului, a căpătat darul de a iubi. Astfel l-a îndrăgit pe prinţul Viteazul, care era cât pe ce să moară fără ea, şi au rămas împreună ca să domnească „timp îndelungat fericiţi şi uniţi în bună înţelegere”, cum se scrie în poveste.

      35058317_2071654872876226_300487817677504512_oComunicând cu copiii despre calităţile cu care era înzestrată prinţesa, pe care le-ar fi dorit fiecare copil să le aibă, mai ales fetiţele, am ajuns la concluzia  că cea mai preţioasă calitate este să poţi iubi pe cei din jur, pe alţi oameni şi să le poţi aduce în dar dragostea ta. Povestea lecturată va fi veşnic actuală, întrucât este o adevărată şcoală de cultivare a celor mai frumoase calităţi la copii, pentru ca în viitor ei să devină adevăraţi „prinţi şi prinţese”, dezvoltaţi şi educaţi, urmând exemplul Prinţesei Încântătoarea şi a Prinţului Viteazul.

     Am încheiat actvitatea cu o discuţie  despre asemenea fiinţe drăgălaşe ale naturii cum sunt fluturaşii, care, ca florile, înfrumuseţează cu prezenţa sa peizajele verii, unele imagini le-am demonstrat la ecran, precum şi cartea ilustrată  „Prinţesa Fluture” scoasă la lumină de diferite edituri, fotografia cu imaginea autoarei, apoi am delectat copiii cu ghicitori ce ţin de anotimpul vara selectate din cartea „Poeniţa copilăriei”. Cred că Ora de lectură a fost interesantă şi utilă pentru copii.

                                                    Lidia Cîssa, bibliotecară

 

Cu zâmbetul prin viaţă


     20180406_093937Viaţa noastră e plină de probleme de tot felul, dar e bine mai des să găsim clipe de bucurie, să mai glumim, să mai zâmbim, că astfel, cu bună dispoziţie, cu suflet luminos, lucrurile merg mai bine, totul ne iese mai reuşit. Sunt mai multe opere literare cu caracter umoristic care ne provoacă râsul, scoţând la iveală nişte deprinderi nedorite. Snoavele sunt nişte texte vesele, cu caracter anecdotic care biciuiesc prostia, lenea, răutatea, minciuna, sunt nişte întâmplări hazlii din viaţa oamenilor de toate zilele.

     Hotărând să-i binedispunem pe copii, ca să le aducem cât mai mult zâmbet pe feţele lor, am invitat la Bibliotecă micii noştri utilizatori de la Academia copiilor „FasTraKids” pentru o Oră de lectură cu genericul „Snoave despre Păcală şi Tândală” selectate din colecţia  de cărţi despre păţaniile celor două personaje comice Păcală şi Tândală  din folclorul nostru. Colecţia de carte a fost scoosă la lumină la Editura „Silvis Libris” de către scriitoarea Silvia Ursache care a cules  şi repovestit aceste snoave. Ora de lectură s-a desfăşurat în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi a Campaniei  „Biblioteca Hasdeu Zâmbeşte” în data de 6 aprilie curent.20180406_093952

     Am ales pentru lectură snoave din cartea „Păcală şi Tândală pe când erau mici” şi anume:  „Bănuţul”, „Socoteala lui Păcălici”, „Ca între fraţi”, „Frica de iepuri”, „Scrisoare prietenească” în care se povestesc cazuri amuzante ale copiiior Păcălici şi Tândălică, precum şi una mai măricică,  „Tândală şi luna”, din cartea „ Păţaniile lui Tândală”. Copiii au râs cu poftă  de întâmplările comice din viaţa personajelor. Apoi au repovestit snoavele care le-au plăcut mai mult, antrenându-şi memoria şi îmbogăţindu-şi vocabularul cu noi cuvinte şi expresii, vre-o două au fost înscenate de către ei cu plăcere şi cu mult avânt.

     Ulterior, am rugat copiii să-şi amintească cazuri hazlii care s-au întâmplat cândva cu ei. S-a demonstrat că viaţa lor adesea e presărată cu întâmplări şi situaţii comice care trezeşte gluma, râsul, zâmbetul. Am completat povestirile copiilor cu nişte cazuri vesele din viaţa altor copii din cartea „Să râdem un pic împreună” de Magdalena Catranji. Le-am atras atenţia copiilor că râsul e sănătos şi de folos atunci când sunt motive adevărate de a glumi, de a te amuza, dar să râzi de orice sau de ce nu trebuie, de pildă, să râzi de o bătrânică care s-a împiedicat şi mai nu a căzut, sau de un bătrânel care nu poate urca cu cârja în troleibus, nu e bine, e de prost gust. Le-am amintit şi nişte proverbe din tezaurul poporului nostru la această temă precum: „Un răspuns blând şi glumeţ înlătură mânia”, „Râde ciocanul de nicovală”, „ Râde Tanda de Manda”, „Râde hârbul de oală spartă”, „După râs vine plâns” ş.a. În final, am făcut o poză  împreună cu copiii cu feţe zâmbitoare lângă expoziţia de cărţi „Zâmbetul topeşte gheaţa”.

     20180406_101657Astfel, cu această activitate am încheiat Campania „Biblioteca Hasdeu Zâmbeşte” sub genericul „Zâmbim împreună” la Biblioteca „Hristo Botev” care a cuprins perioada 1-6 aprilie. În cadrul acestei săptămâni ne-am străduit să aducem pe feţele  utilizatorilor noştri zâmbetul, să le creăm o bună dispoziţie. În Sala de împrumut am amenajat expoziţia de cărţi „Zâmbetul topeşte gheaţa” care a avut priză la cititorii noştri, atât la cei mari, cât şi la cei mici, cu unii din ei am făcut câteva postări pe Facebook, în Sala de lectură membrii Serviciului „CinemaParc” au vizionat şi discutat filmul-comedie „Matilida”. Deci să păşim cu zâmbetul prin viaţă, dragi utilizatori!

                                                    Lidia Cîssa, bibliotecară