Grigore Vieru – poetul Patriei, al mamei şi al copiilor


    52518036_2554055697969472_2189424682250272768_oSe consideră că Grigore Vieru este cel mai mare poet pentru copii din literatura română şi unul dintre cei mai mari din literatura lumii de acest gen. Confirmă acest lucru multitudinea de poezii scrise cu atâta dragoste faţă de copii, faţă de Universul copilăriei. Citind versurile lui pentru copii, te copleşeşte dorinţa de a te întoarce acolo, în lumea copilăriei, şi  a rămâne acolo pentru totdeauna.Sunt convinsă că toţi copiii trebuie să-l cunoască pe Grigore Vieru, care, de parcă, era mereu Copil.

     Ora de lectură cu genericul „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” dedicată creaţiei poetice a lui Grigore Vieru pentru copii a avut loc recent, la14 februarie, în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” la Biblioteca „Hristo Botev”. Invitaţii mei au fost copiii de la Academia copiilor „FasTracKids”. Din discuţia cu ei am înţeles că majoritatea  abia încep a-l cunoaşte pe acest poet, alţii  îl cunosc puţin inconştient, ne ştiind că unele poezioare memorate căndva sunt scrise de către Grigore Vieru.

     Pe prim plan am plasat versurile în care poetul  îşi exprimă dragostea lui fierbinte faţă de pământul natal, Patrie, limba maternă, viaţa paşnică, arătând frumuseşea lor , cât de dulce este pacea şi cum trebuie preţuite toate acestea. Am dat citire poeziilor „Frumoasă-i limba noastră”, „Mulţumim pentru pace”. Le-am povestit copiilor despre copilăria  lui Grigore Vieru, care a fost grea şi tristă, deoarece a coincis cu războiul  şi  anii de după război, când el împreună cu familia a îndurat foame, frig, lipse de tot felul, impuse de război, cum copiii desculţi, pe frig, strângeau spice de pe câmpuri rămase după recoltarea roadei şi adesea înloc de spice găseau gloanţe ruginite. De aceea trebuie să-i mulţumim Domnului, buneilor, srăbuneilor, părinţilor pentru tot ce avem astăzi – cer senin, soare zâmbitor, pâine pe masă şi multe alte bunuri.

     Placheta de versuri „Mama” întruneşte cele mai frumoase versuri despre mamă şi Universul ei scrise pentru copii. Grigore Vieru este poetul care a creat cele mai multe versuri dedicate celei mai iubite fiinţe  de pe Pământ – Mamei, la care el personal a ţinut nespus de mult. Am comunicat copiilor despre mama poetului, care, râmânând fără tata copiilor, acesta fiind căzut pe front în 1945, chiar la sfârşit de război, a crescut de una singură copiii pe timpuri foarte grele, muncind la nesfârşit ca să le fie bine, îi încălzea cu dragostea sa ca soarele. Din cartea menţionată am lecturat câteva versuri precum: „Mama”, „Mama mea e doctoriţă”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, îndemnând copiii la creaţie – să continuie ciclul de versuri „Mama mea e…, indicând profesia sau ocupaţiile mamei, unii au numit şi pe cele ale tatei,  să adreseze versuri similare  versului „Tu, iarbă, tot ai mamă?”- au urmat: Tu, frunză, tot ai mamă?, Tu, pomule, tot ai mamă?, Tu, pasăre, tot ai mamă?, Tu, soare, tot ai mamă? ş.a.

Versurile poetului Grigore Vieru pentru copii sunt vesele, jucăuşe, duioase. Poetul adesea intră în dialog cu izvoraşul, albina, valul, malul, florile, soarele, ploaia etc., tot ce ne înconjoară de mici copiii şi pe care le admirăm atunci. Am citit poeziile „Albinuţa”, „Ghiocelul”, iar poezia „Unde fugi tu, valule?” am repetat-o împreună cu copiii în cor, convingându-i  cât de uşor se memorează versurile poetului şi cât de mult ne luminează ele din interior. Copiii, de asemenea, au recitat versuri de Grigore Vieru, unii – ale altor poeţi.    52605996_2554055664636142_9011526052039622656_o

      La finele activităţii împreună cu copiii au vizionat filmuleţul „ Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”, apoi copiii au luat cunoştinţă de cărţile scrise de Grigore Vieru pentru copii prezentate la expoziţia din bibliotecă „Grigore Vieru —  un univers poetic”. Sper că Ora de lectură desfăşurată cu ocazia Zilei de naştere a poetului naţional Grigore Vieru a fost plăcută şi utilă pentru copii.

                                                                   Cîssa Lidia, bibliotecară

Реклама

Eterna lumină a creației Marelui poet


    50295347_2493077804067262_839116578187378688_oLumina sărbătorilor de iarnă și-a orientat razele spre alte mari sărbători – Ziua Culturii și Ziua de naștere a Marelui poet român Mihai Eminescu. „Zilele Eminescu” au fost consemnate și la Biblioteca „Hristo Botev”, alături de întreaga comunitate din țară, printr-o gamă de activități. În cadrul Serviciului „Pasionați de lectură” au fost desfășurate două ore de lectură cu copiii de la grădinițele din teritoriu „Dulce copilărie”, „Lumina operei poetului nemuritor” și Medalionul literar-muzical „Mihai Eminescu și lumea copilăriei”. Ne dorim mult ca copiii încă de la această vârstă fragedă să înceapă a-l citi și a-l cunoaște pe renumitul poet național  Mihai Eminescu  care toată viața își găsea alinare în lumea copilăriei. După cum notează în eseul său „Eminescu” scriitorul Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, fiind foarte român, este universal, accentuând prin aceste cuvinte importanța creației poetului care promovează valorile umane cele mai de preț precum : cinstea, demnitatea, sinceritatea, omenia, dragostea de țară, de plaiul natal, frumusețea spirituală etc., de aceea este recomandabil pentru toate vârstele și toate națiunile.

      Ora de lectură „Dulce copilărie” a avut loc la Grădinița „Trofimaș”  la 14 ianuarie curent. Copiii au aflat unele date importante din biografia poetului, de asemenea și despre operele poetului pentru copii, au luat cunoștință de cărțile cu versuri pentru copii scrise de Mihai Eminescu de care dispune biblioteca, au recitat și au înscenat în grup poezia „Somnoroase păsărele”, apoi au desenat scene din această poezie fiecare în felul său, cele mai bune desene au fost comentate de către copii.

     O altă Oră de lectură cu genericul „Lumina operei poetului nemuritor” s-a desfășurat la Biblioteca „Hristo Botev” împreună cu preșcolarii de la Academia copiilor „FasTracKids” în data de 16 ianuarie curent. Cu ajutorul filmulețului „Eminescu și creația pentru copii” demonstrat la ecranul mare, împreună cu copiii am vizitat casa din Ipotești din România cu locurile natale unde a copilărit Mihai Eminescu, astăzi Memorialul Ipotești, am ascultat o ușoară prezentare a celor mai renumite poezii pentru copii ale lui Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule”, „Revedere”, „La mijloc de codru des”, „Somnoroase păsărele” ș.a), apoi am prezentat cărțile cu operele poetului de la expoziția „Sub raza gândului etern”, dintre care am evidențiat cartea „Unde ești copilărie?”, editor Silvia Ursache, unde sunt adunate cele mai frumoase poezii pentru copiii scrise de Mihai Eminescu  din care am lecturat poeziile „La mijloc de codru des…”‚ „Lebăda”, am vorbit despre dragostea nemărginită a poetului față de plaiul natal – dealurile înverzite, luncile cu flori, codrii cu foșnetul frunzelor,  cu ciripitul păsărilor, șopotul izvoarelor, balta, lacul plin cu flori de nufăr ce și-au găsit reflectare în versurile poetului. Copiii au recitat versuri de Mihai Eminescu care le-au plăcut mai mult: „Revedere”, „Ce te legeni”, „Fiind copil, păduri cutreieram…”, „Somnoroase păsărele”, un fragment din „Luceafărul” ș.a. Ulterior, am prezentat cartea „Luceafărul”, scoasă în lumină la Editura „Silvius Libris” din Chișinău,  la ilustrarea căreia au fost folosite lucrări de mătase ale pictoriței Olesea Șibaev, accentuând faptul că aceasta este cea mai valoroasă operă a poetului, am povestit foarte succint subiectul cu lectura selectivă a textului. În continuare, împreună cu copiii am vizionat filmul cu desene animate „Luceafărul” la ecranul mare, pentru ca copiii să memoreze mai bine textul și subiectul și să se convingă de bogăția emoțiilor concentrate în această operă poetică și ca emoțiile trăite să fie mai vii.50274383_2493598757348500_2984849460078575616_o

      Programul Medalionului literar-muzical „Mihail Eminescu și lumea copilăriei”, care a avut loc în data de 16 ianuarie cu participarea copiilor de la Grădinița „Licurici”, a fost, de asemenea, variat. După o scurtă informație despre viața și activitatea literară cu referire la poezia pentru copii cu demonstrarea la ecranul mare a locurilor de baștină a poetului — casa din Botoșani și casa din Ipotești, priveliștile din împrejurimile acestor localități, pozele poetului și a rudelor lui, am efectuat  lectura și comentarea unor poezii ale poetului selectate din cărțile de la expoziția „Sub raza gândului etern…”. Ulterior, copiii au recitat versuri de Mihai Eminescu în duet – „Revedere” și „Ce te legeni…”, în grup – „Somnoroase păsărele”, individual alte versuri: „Crăiasa din povești”, „Și dacă…”, fragmente din poemul „Luceafărul”, după care am vizionat filmul cu desene animate „Luceafărul”. La finele actvității, am vorbit și despre muzicalitatea versurilor lui Mihai Eminescu, despre versuriule care au fost transpuse pe muzică, cum ar fi : „A ruginit frunza din vii…”,  „Sara pe deal”, „Ce te legeni…”, „Somnoroase păsărele” ș.a. Apoi am ascultat cântecul „Sara pe deal” cu imaginile respective la ecran, ulterior în cor, împreună cu copiii, am interpretat cântecul „Somnoroase păsărele”, care e cunoscut de către toate generațiile de copiii ca cântec de leagăn.50241572_2493077217400654_4638574536629944320_o

     După asemenea activități cu copiii  desfășurate an de an, mă conving iarăși și iarăși că Eminescu trăiește și va continua să trăiască peste vremuri, atăta timp cât copiii, chiar și cei mici, vor citi versurile Domniei Sale și se vor pătrunde de sentimentele profunde ce izvorăsc din ele. Cu ajutorul cărților îl vom ține pe Marele poet aproape de noi.„Luceafărul” poeziei noastre strălucește în continuare, numele poetului îl poartă astăzi  biblioteci, librării, licee, teatre, străzi din Moldova și România, și își revarsă razele peste Univers.

 

Lidia Cîssa, bibliotecară

Despre virtuți și valori


    45558428_2356004387774605_6860956886649274368_o O poveste nouă este ca un cadou plăcut pentru orice copil, care în anii săi mlădioși trăiește în lumea magică a poveștilor, cu ajutorul lor începe să descopere lumea și pe sine însuși. „O carte bine scrisă este asemenea unui covor fermecat care te poartă într-o lume în care nu ai putea avea acces în altfel”, — scria Carolin Gordon, scriitoare americană și critic literar. Cartea „Povești despre virtuți și valori”, scoasă la lumină de Editura „Arc” în anul 2017, reprezintă o minunată colecție  nouă de povești selectate din întreaga lume despre importante valori morale pe care copiii trebuie să le cunoască și să le prețuiască, precum: bunătatea, prietenia, sinceritatea, solidaritatea, modestia, optimismul, cinstea, perseverența, politețea, mila, generozitatea, onoarea, hărnicia etc. Poveștile sunt bine scise, repovestite de Olivieri Jacopo, traduse din italiană de Rodica Chirlăcescu, ilustrate foarte frumos de Patrizia Manfroi. Cartea menționată completează colecția de povești pentru copii a bibliotecii noastre și o propunem spre lectură tinerilor noștri utilizatori.

     În cadrul Orei de lectură care a avut loc în data de 7 noiembrie curent în incinta bibliotecii noaste „Hristo Botev” cu participarea copiilor de la Grădinița „Licurici”, Serviciul „Pasionaţi de lectură”, am efectuat lectura poveștii „Viermele lăudăros” din cartea „Povești despre virtuți și valori” ce este o poveste africană, cu un final hazliu, dar cu un mesaj profund despre asemenea valoare ca inteligența: „Cine înfruntă pericole necunoscute cu inteligență și experiență va fi întotdeauna în avantaj”. Conversând pe marginea poveștii lecturate, am vorbit  despre aceea ce înseamnă să fii inteligent, educat, ce trăsături de caracter e bine să-ți cultivi și care trebuie negate, înlăturate, dacă simți că le ai. În programul activității  au intrat și diverse jocuri-teste, de exemplu, „Cum e bine să fii”, „Cum nu e bine să fii”, „Cum este acest animal” (cum este la aspectul fizic, cum se comportă, ce ciudăținii are, cum se alimentează etc.), când copii trebuiau să selecteze cuvintele potrivite, afirmându-le sau negându-le prin gesturi respective. La finele discuției, împreună cu copiii, am înscenat povestea, pentru ca copii să înțeleagă mai bine morala ce se desprinde din ea, să înțeleagă că un copil inteligent, educat nu poate fi lăudăros, mincinos, certăreț, scandalagiu, lenos, mofturos și să urască aceste calități, să citească mai multe cărți care îi vor ajuta să se descurce mai bine, chiar cu brio, în diverse situații, uneori destul de dificile.45522225_2356004614441249_2684932761382289408_o

      Citiți poveștile din cartea nouă „Povești despre virtuți și valori”, dragi tineri utilizatori, sunt foarte interesante, captivante, din ele veți afla multe lucruri curioase, veți acumula experință de comportament pozitiv, veți deosebi mai ușor binele de rău, veți călători împreună cu personajele din carte în multe țări ale lumii.

        Lectură plăcută!

Cîssa Lidia, bibliotecară

În lumea miraculoasă a legendelor


20181012_094353Lidia Hlib este cunoscută ca scriitoarea celor micuți, o putem numi chiar Zâna celor micuți. Copiii o cunosc după cărțile semnate de ea precum „Regina nopții”, „Zâna de pe lună”, „Zâna celor micuți”, „Ciocârlia și elfii” ș.a. Creațiile ei conțin subiecte originale și captivante, de aceea sunt îndrăgite de publicul larg de copii.

     „Legendele Zânei Fauna” este una dintre cărțile ei dedicate copiilor, scrisă cu atâta dragoste față de animale ca parte a naturii și față de copii care le iubesc mult. Deschizând-o, ne înfundăm în lumea miraculoasă a legendelor. Aici găsim minunate legende despre diferite animale – căprioare, arici, maimuțe, lupi, vulpi, melci, delfini. Am ales spre lectură „Legenda delfinilor”, ținând cont de faptul că aceste animale le sunt deosebit de dragi și interesante copiilor. 20181012_094716Ora de lectură „ Legenda delfinilor” a avut loc în data de 12 octombrie curent  în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”. Invitații mei au fost copiii de la Academia „FasTracKids”. Pe parcursul Orei de lectură copiii au aflat că aceste animale inteligente, conform legendei, au coborât pe Pământ din miraculosul cosmos cu ajutorul unei comete, erau dezvoltați, puteau comunica, puteau zbura în nave cosmice și au ajuns să fie remarcabili prin dragostea lor față de oameni. Subiectul fantastic și aventuros este destul de atractiv și captivant pentru copii. Jocul cu rubrica „Știați că…” le-a extins bagajul de cunoștințe despre delfini,  ei au aflat multe lucruri curioase despre aceste animale acvatice cu privire la durata de viață, modul lor de trai, alimentare, de exemplu, că există aproape 40 de specii de delfini, inclusiv cel roz, trăiesc până la 40 de ani, înoată foarte rapid, cu o viteză de aproape 32 km pe oră, dorm foarte puțin și cu un ochi deschis, gura lor numără peste 100 de colți și nu își pierd nici unul pe parcursul vieții, că Orca sau balena neagră este de fapt o specie de delfini ș.a. Delfinii sunt jucăuși, inteligenți, isteți și foarte sociabili, au înțeles copiii acest lucru, și ca să confirmăm aceasta am înscenat un dialog al copiilor cu un delfin pe nume Delfi (un băiețel cu pălărioară albastră cu aspect inteligent). Au fost mulți doritori de a comunica cu delfinul și de a-i pune fel de fel de întrebări. A fost veselă și discuția despre alte animale acvatice inițiată în baza victorinei „Ce animale sau păsări acvatice cunoști cu litera…?”, fiecare primind câte o fișă cu o anumită literă. Copiii au demonstrat o bună cunoaștere a faunei acvatice. La finele activității, „peștișorul de aur” (un alt băiețel deghizat în peștișor, cu „zale aurie” la gât), ca în poveste, a fost dispus să asculte și să îndeplinească diverse dorințe ale copiilor. Dorințe au fost multe și variate.

      „Dragostea față de animale inspiră noblețe”, a scris cândva Iosip Grgic, o personalitate din Croația. Deschizând parantezele, putem adăuga că include și compasiune, și dragostea față de tot ce e viu, și nu în ultimul rând în raport cu oamenii.

                                                                               Cîssa Lidia, bibliotecară

Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”