O călătorie spre marile minuni ale naturii


     Cât de minunată e Planeta Pământ care este și casa noastră! La acest lucru mă gândesc în fiecare zi când dis-de-dimineață îmi arunc privirea prin geam spre zare admirând cerul, vârfurile copacilor, păsările avântându-se în zbor și razele solare ce încearcă să cuprindă, să lumineze și să încălzească tot ținutul pământesc. Câte locuri minunate, peizaje naturale sunt pe Planeta noastră ce ne uimesc prin frumusețea, diversitatea  și unicalitatea sa! Să le vizităm pe toate e imposibil, dar să cunoaștem multe dintre ele ne pot ajuta cărțile și mijloacele audio-vizuale.

         42627922_2276918585683186_8395209794230681600_oAstfel, am hotărât  să le fac cunoscuți pe micii noștri utilizatori cu unele dintre marile minuni ale naturii organizând o călătorie virtuală spre aceste fascinante locuri în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”. Discuția/dezbatere cu genericul „Descoperim Pământul”, ce a inclus această excursie, s-a desfășurat în data de 27 septembrie curent la bibliotecă  având ca participanți copiii de la Grâdinița „Trofimaș”. Cu siguranță, la toți copiii le plac călătoriile. La început, ei mi-au mărturisit despre călătoriile sale săvârșite vara sub impresiile cărora se mai aflau încă. Ulterior,  am invitat copiii într-o călătorie aventuroasă spre cele mai spectaculoase locuri de pe Planenă care am realizat-o cu ajutorul unei cărți extrem de interesante „Marile minuni ale naturii” de David Burnie și la ecranul mare. Am călătorit împreună pe toate continentele selectând câte una-două minini ale naturii de pe fiecare. Am vizitat Marele Canion din America de Nord sculptat în timp de râul Colorado care reprezintă una dintre cele mai impresionante priveliști din lume; Pădurea tropicală amazoniană ce acoperă mai mult de jumătate din Brazilia și este cea mai mare existentă pe pământ găzduind o treime din totalitatea plantelor și speciilor animale din întreaga lume;  Faimoasele fiorduri norvegiene ce se numără printre cele mai fotografice peizaje din Europa; Antarctica — cel mai rece continent pe pământ, o adevărată lume a înghețului și zăpezilor uriașe; Muntele Chomolungma — cel mai înalt din lume ce se află în Asia de Sud-Est cucerit totuși de oameni curajoși; Marea Barieră de Corali situată pe coasta de Nord-Est a Australiei care este cea mai mare structură construită vreo dată de ființe vii mici; Deșertul Namib din Africa care este unul deosebit de frumos și cu atâtea animale sălbatice. Am adus la cunoștința copiilor faptul că și în Moldova sunt locuri frumoase, interesante care merită atenția și admirația noastră ce reprezintă adevărate monumente naturale, de exemplu, defileurile de lângă satele Trinca, r-nul Edineţ, Duruitoarea, r-nul Râșcani, stejarul de 700 de ani din satul Cobâlea, r-nul Şoldăneşti care este cel mai bătrân din Moldova şi este numit Stejarul lui Ştefan cel Mare etc. Am vizitat și aceste locuri cu aspecte de asemenea impresionante. Le-am povestit succint și despre Delta Dunării ce se extinde pe teritoriul României și mai puțin pe al Ucrainei care reprezintă un ținut exotic, unde poți vedea diverse specii unice de copaci și plante. Copiii au aflat lucruri curioase nu doar despre aceste locuri cu peizaje deosebit de frumoase, ci și despre flora și fauna unicală din  localitățile vizitate.

        Intenția mea este ca prin intermediul unor asemenea excursii și comunicări copiii să îndrăgească natura, ce merită acest lucru, să le sporească curiozitatea cu privire la minunile și fenomenele senzaționale de pe globul pământesc, să-și cultive o atitudine foarte grijulie și generoasă  față de orice bucată de pământ, față de plante și animale și să-și mențină aceste calități pe tot parcursul vieții.

     Deschideți cartea menționată, dragi tineri  utilizatori,  și luați cunoștință de unele dintre  marile minuni ale naturii, veți primi o mare plăcere, cu siguranță.

                                                                                  Lidia Cîssa, bibliotecară

Реклама

Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”

Terapia prin povești


     Orice poveste, după cum știm, are un mesaj etic — învață copiii să deosebească binele de rău, să devină luptători activi pentru ca binele, dreptatea să biruie, să-și dezvolte calități omenești pozitive, să fie dominați de sentimente frumoase etc. Cartea „În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu, propusă spre lectură în anul acesta, 2018, de către Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” în contextul Programului „Chișinăul citește”, are subtitlul „Povești terapeutice” care accentuează rolul tămăduitor al poveștilor. Pe bună dreptate, aceste 5 povești din carte sunt axate spre a trata sufletul copilului, a modela astfel comportamentul copiilor ca să înlăture asemenea complexe cum ar fi frica, agresivitatea, hiperactivitatea, nesiguranța, timiditatea excesivă ș. a.

    30425337_2001274433247604_5550284835422270347_o Întru realizarea Programului „Chișinăul citește” 2018, noi am planificat un rând de activități pentru ca cartea menționată să ajungă la cât mai mulți copii din teritoriu pe parcursul anului. Astfel, la biblioteca noastră „Hristo Botev” recent (20 aprilie) a avut loc întâlnirea scriitorului Mircea Grecu cu elevii claselor I ai Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, în cadrul căreia s-au pus în discuție poveștile din carte, scriitorul a dialogat cu copiii, scoțând în evidență mesajele poveștilor, verificând cum le-au înțeles copiii prin scenete-teste psihologice, cei mai activi au primit în dar de la autor cartea cu povești.

    30419985_2006419489399765_1944452905246364809_oO altă activitate s-a desfășurat la bibliotecă în data de 24 aprilie, de data aceasta având ca invitați copiii de la Grădinița „Licurici”, grupa pregătitoare. A avut loc prezentarea cărții menționate. Am rugat ca copiii să citească preventiv cartea pentru a participa activ la discuția pe marginea celor lecturate. La început, le-am povestit succint despre carte și autori. Cartea a ieșit la lumină la Editura „Arc” în a. 2017, Chișinău. Autorii sunt Mircea Grecu, psiholog și scriitor, și Jana Grecu, mama lui, profesoară la Univerțitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și scriitoare. Autorii au manifestat interes față de confortul psihologic al copiilor de care depinde cât de sănătoasă va crește viitoarea generație, cât de bine se vor discurca membrii ei în viață, dacă vor fi capabili să confrunte diverse situații din care să iasă învingători și să soluționeze diverse probleme dificile etc. Poveştile, după cum s-au convins și copiii, sunt foarte captivante, interesant ilustrate de către pictorul Igor Hmelnițki care întocmai a redat subiectele lor. Cartea se bucură de un mare succes la cititorii din RM, România, Ucraina, Turcia și alte țări, fiind tradusă în mai multe limbi. De remarcat că copiii din Turcia învață engleza după aceste povești.

30073693_2006419486066432_4615257637088626645_oLa teatrul „Luceafărul” se montează spectacolul după povestea „În căutarea fericirii pierdute”. În programul activității au intrat de asemenea o victorină în baza poveştii „Ursulețul Marmi” care prin mesajul său — de a avea simțul măsurii în toate — întrunește celelalte povești. Alte povești au fost înscenate cu mult avânt și plăcere de către copiii, cu discuția ulterioară a mesajelor lor, completată cu cazuri similare din viața personală a copiiilor, cei mai activi și ingenioși i-am premiat cu cărți și reviste pentru copii.

  Poveștile din cartea menționată sunt foarte binevenite, tratează copiii, ajutându-i la timp să se elibereze de senzațiile de rușine, vinovăție, frică nemotivate etc. și cu siguranță vor contribui la plăzmuirea unui comportament pozitiv, în care va domina optimismul, simțul măsurii, cumsecădenia, cinstea, necesitatea de a avea prieteni și de a oferi o prietenie sinceră etc.

                                                                                        Lidia Cissa, bibliotecară

 

 

Am vorbit cu florile


  30073163_1989927671048947_5450197530698224959_o    În sfârşit, s-a stabilit primăvara  pe meleagurile noastre şi totul în jur înverzeşte, înfloreşte, totul e scăldat în  lumină şi soare. Ne bucurăm de natura ce se trezeşte din somnul îndelungat, de orice firicel de iarbă, de orice frunzuliţă verde, proaspătă, de fiece floare mirositoare, toate, de parcă, ne zâmbesc şi ne îndeamnă să le îmgrijim, să le protejăm, să le menţinem gingăşia cât mai mult timp.

         Sub aceste impresii de primăvară, în data de 12 aprilie curent am desfăşurat  Ora de lectură „Floarea-minune” selectată din cartea „Poveşti adevărate” (Chişinău, 2008) cu copiii de la Grădiniţa „Trofimaş” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură”. În poveste e vorba de o fetiţă pe numele Violeta care a primit de la tata o floare rară adusă din Brazilia, a sădit-o  într-un colţ al grădinii,o îngrijea şi aştepta cu nerăbdare să vadă cum înfloreşte. Floarea însă se purta straniu, îşi schimba locul acolo unde îi plăcea. Multe bătăi de cap i-a dat fetiţei această floare „călătoare”, neînţelegând care e motivul, ca până la urmă să afle din nişte cărţi de la bibliotecă că este o floare neobişnuită, ce are nevoie de anumite condiţii ca să crească şi să înflorească – de mai multă căldură şi lumină şi de mai puţină umezeală. Fetiţa a numit-o „floare-minune” spunând că e foarte deşteaptă. Copiii au înţeles din poveste că  despre fiecare floare sau altă plantă e bine să cunoşti mai multe lucruri ca să le îngrijeşti corect, dacă vrei să ai de la ele folos, că cărţile şi aici ne sunt foarte utile, că florile sunt foarte sensibile, că cu ele e bine să vorbeşti, că lor le place nu doar aerul cald, dar şi vorbele calde, blânde, de dragoste. Ulterior, copiii au povestit cum ştiu ei a îngriji florile, alte plante, cum au făcut ei aceasta acasă în grădină la părinţi sau la bunei, cum îngrijesc ei florile de casă, ajutând-o pe mama.

         După discuţia/dezbatere asupra subiectului, le-am povestit copiilor despre nişte flori neobişnuite care cresc undeva în lume, demonstrându-le imaginile vizual la ecranul cel mare. Astfel, am vorbit despre florile: Agave mexicana care înfloreşte foarte frumos, dar o singură dată la 15-20 ani, apoi moare, despre Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume, lucruri interesante despre nufăr, floarea „Nu-mă-uita”, laleaua neagră ş.a. Multe lucruri curioase despre aceste  şi alte flori şi plante le putem găsi în cartea „Botanica distractivă” de Claudia Voiniceanu, Anca Coroliuc. Apoi am citit câteva versuri despre flori din cartea „Am vorbit cu florile” de Nina Slutu-Soroceanu şi poezia „Rugăciunea florilor”, în care florile pe rând, câte o frază ne şoptesc rugăciunea „Tătăl nostru”, pe care mai întâi ne-a spus-o un băieţel din colectivul de copii. Cred că lectura poveştii şi discuţia ulterioară a fost plăcută şi mai ales folositoare pentru copii.

     În aceste zile însorite de primăvară, când sărbătorim Sfintele Paşti, când viaţa triumfă, umbrele întunecate dispar din calea noastră, le urez la toţi utilizatării noştri, şi cei mici, şi cei mari, un Paşte fericit alături de cei dragi, multă lumină şi căldură în suflet cu care se împarte cu noi generoasa şi înfloritoarea primăvară.

                                                                     Lidia Cîssa, bibliotecară

 

 

Zâna Primăvară


20180321_110330Zâna Primăvară s-a cam reţinut anul acesta în drum, părea că a venit pe meleagurilie noastre, dar în scurt  timp a dispărut, de parcă s-a rătăcit pe undeva sau a dezorientat-o zăpada care a acoperit peneşteptate pământul ca în mijlocul iernii. Îndeosebi de mult, cu un dulce dor o aşteaptă copiii care ard de nerăbdare să alerge iarăşi prin curte sau să se joace cu mingea, să asculte păsărelele, iar fetiţele să culeagă floricele. Toate acestea ne-au mărturisit-o copiii de la Grădiniţa „Licurici” în cadrul Discuţiei/dezbatere  cu genericul „Sosirea primăverii” care a avut loc în data de 2 martie curent în incinta Grădiniţei, aceasta fiind  inclusă în Serviciul „Pasionaţi de lectură”.

20180321_105115

      Programul activităţii a cuprins o conversaţie veselă despre frumosul şi multaşteptatul  anotimp primăvara, despre sărbătorile de primăvară – Mărţişor, 8 martie, Sfintele Sărbători de Paşti, Ziua Pământului, Ziua pădurilor, copiii au recitat versuri despre primăvară, despre mamă, despre flori, despre trezirea naturii,  şi-au amintit proverbele ce ţin de tema primăverii, i-am delectat cu ghicitori pe aceeaşi temă. Apoi am dat citire unei legende mici „Zăpada şi ghiocelul” din care copiii au aflat cum a împărţit milosul ghiocel culoarea sa cu zăpada, care „de atunci poartă veşmântul alb al ghiocelului, iar drept recunoştinţă îl lasă să scoată căpşorul afară, de cum începe să se arate primăvara”, cum se scrie în text. În final am îscenat împreună cu copiii sosirea primăverii. Zâna 20180321_110236Primăvară s-a prezentat cu cuvintele: „Sunt frumoasa Primăvară, m-am întors dinnou în ţară!”, a chemat soarele, păsările, albinuţa, florile, mărţişorul. Copiii au îmbrăcat măştile personajelor, folosind coroniţele cu imaginile colorate ale acestora, alte materiale ilustrate confecţionate de către copii din colectia bibliotecii. Toate personajele au răspuns la chemarea Primăverii, fiecare în felul său specific – soarele i-a strâns călduros mâna, păsările au ciripit, albinuţa a zâmzâit, floricelele au legănat din căpuşoare, apoi toţi au salutat Primăvara cu un „Bine ai sosit!”, au înconjurat-o ca să nu  să se despartă de ea pentru o perioadă mai lungă de timp, ca nu cumva să dispară iarăşi. În final  toţi împreună am interpretat cântecul „ Vine, vine primăvara”. Copiii au fost veseli, frumoşi, ingenioşi şi cred că au îndulcit inima Primăverii. Cu siguranţă, iarna va ceda în curând şi Zâna Primăvară îşi va ocupa locul ei hărăzit de Dumnezeu. Rămânem în aşteptare.

                                                                                     Lidia Cîssa, bibliotecară