„Montana” – un roman de succes

Anii de copilărie, casa părintească, locul natal, unde ne-am născut și am crescut, sunt lucruri atât de dragi inimii omului încât nu se uită niciodată, de care ne amintim cu căldură și duioșie în suflet atunci când, impuși de soartă, ne mutăm cu traiul în altă parte a țării sau plecăm cu diferite ocazii peste hotare. Dar să ne imaginăm cum ne-am simți dacă am fi siliți să evadăm din acele locuri natale, de lângă ființele dragi în alte țări și să nu dorim să ne întoarcem înapoi pentru că amintirile dor, ne provoacă spaimă, să căutăm acolo, în străinătate, siguranță, liniște, libertate, un viitor mai bun decât acasă? Romanul „Montana” al tânărului prozator Alexandru Popescu ne îndeamnă să ne traspunem în ființa personajului principal Ivan Josan și să chibzuim asupra subiectului din carte, punându-ne întrebarea: cum de a ajuns o parte din populația țării noastre la o asemenea situație? Romanul menționat este propus spre lectură și discuție în cadrul  Programului de lectură „Chișinăul citește 2023”, pentru categoria adolescenți, acesta fiind, în opinia unor critici literari și scriitori, un excelent debut al scriitorului.

         Prozatorul Alexandru Popescu, născut la 26.09.1987 în or. Bender, Republica Moldova, a absolvit Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender, este licențiat în științe ale comunicării al Universității Libere Internaționale din Moldova, a activat în calitate de jurnalist de presă IPN, reporter pentru posturile Jurnal TV și Prime TV de la Chișinău, la Radio Europa liberă, construindu-și o carieră de succes. A montat, de asemenea, filmul „ O viață, trei țări, zece copii”,  premiat în  anul 2017 la Festivalul Internațional de film documantar „Cronograf”, și în același an este distins cu alt premiu prestigios pentru cel mai bun reportaj TV. În aprilie 2022 își începe  activitatea de prozator, debutând cu romanul „Montana”, publicat la Editura „Arc”, penrtu care la începutul anului 2023 primește premiul „Gânditorul din Hamangia” în cadrul Proiectului „Vânturile, valurile”, moderat de scriitorul și dramaturgul Val Butnaru.

         Romanul „Montana” reflectă file dramatice din istoria Basarabiei și anume: tranziția basarabeană, războiul de pe Nistru, viața în Transnistria separatistă, cuprinde perioada de la sfârșitul anilor 80, anul 1992 și până în timpul prezent. Acțiunea se petrece în stânga și dreapta Nistrului și în Anglia. Romanul e interesant consctruit, având 2 planuri, ce interacționează armonis: pe de o parte, aflăm povestea unui copil  dintr-un loc izolat din Bender, o bază  cu vagoane și linii asamblate pentru căi ferate, care ulterior se pomenește într-un stat separatist, autoproclamat, Republica Moldovenească Nistreană, iar pe de altă parte, istoria unui tânăr evadat din Bender sub presiunea evenimentelor, care tinde să-și creeze o carieră de jurnalist, reporter în Anglia, adaptându-se cu greu la stilul de viață european, amintirile despre copilărie și locurile de baștină dureroase fiindu-i o mare piedică, provocându-i chiar probleme de sănătate.

         Titlul romanului – „Montana” – e provocator și miraculos. La prima vedere creează impresia unei cărți de aventuri, despre călătorii cu diverse peripeții desfășurate pe continentul american (unde este și un stat cu același nume), dar de fapt face trimitere la un ceas de mână, foarte popular în anii 80, care nici nu era de producție americană (ducea în eroare acvila și inscripția USA de pe el), ci de cea coreeană sau chineză. Mulți copii și tineri visau să aibă asemenea ceas, deoarece părea unul deosebit: avea calendar electronic, cronometru, ecran luminat, alarmă și 16 melodii diferite. Și eroul nostru, Ivan Josan, își dorea mult să intre în posesia lui, dar îl obține mult mai târziu, ceasul parcurgând o cale dramatică și chiar tragică până ajunge la destinatar. De facto acest obiect anunța sosirea unei noi epoci – a tehnologiilor moderne și deschidere spre lumea globală și pentru țara noastră. Dar s-au găsit forțe, care s-au străduit să împiedice tendința poporului basarabean spre independență, libertate, progres, declanșând un război și teroare contra populației băștinașe.

        Biblioteca „Hristo Botev” s-a încadrat activ în promovarea acestei cărți incluse în Programul de lectură „Chișinăul citește 2023”. Am desfășurat 3 prezentări ale acestei cărți: extramuros, la Liceul Teoretic „George Meniuc”, cu elevii clasei a VI-a ; la bibliotecă, cu elevii claselor a VI-a de la Liceul Teoretic „Al. Ioan Cuza”. Elevii au aflat în baza unor exemple concrete despre viața copiior, adolescenților și adulților din partea stângă a Nistrului, care au trecut prin evenimentele descrise în carte și menționate mai sus, cum acestea le-au influențat viitorul. Prezentarea romanului a fost  însoțită de lectura în voce a unor fragmente importante din text efectuate de către elevi. Vorbind despre roman, am avut intenția ca elevii să înțeleagă până unde se poate ajunge cu umilirea unor oameni pașnici la ei acasă și mai ales cât de profund pot fi afectați ei psihologic în urma acestei terori, să nu fie indiferenți față de orice manifestare a răului, a provocărilor periculoase, să opună rezistență, să prețuiască ceea ce au astăzi, să acorde mai multă atenție și compasiune făță de cei mai triști ca ei.

         Vă recomand, stimați tineri utilizatori, să citiți acest roman, deoarece merită, și să meditați asupra celor lecturate, cu siguranță veți afla lucruri interesante din istoria țării noastre și veți lua și  utile lecții de viață.                                                                                 Lidia Cîssa, bibliotecar

Cristina Bujor – cu drag pentru copii

Programul de lectură „Chișinăul citește 2023” cu pași siguri își continuă realizarea la Biblioteca „Hristo Botev”. În data de 9 martie curent aici, la bibliotecă, a avut loc prezentarea cărții „Întâmplări cu tâlc” (3. Despre responsabilitate 4. Despre iubire) semnată de scriitoarea Cristina Bujor, inclusă anul acesta în Program pentru categoria copii. Activitatea a fost desfășurată împreună cu preșcolarii de la Grădinița „Licurici”.

         Scriitoarea Cristina Bujor, născută la 11 ianuarie 1985 în or. Chișinău, este absolventă a Universității „Alexadru Ioan Cuza” din Iași (România), licențiată în limba și literatura engleză și română, magistru în lingvistică română și generală în cadrul instituției menționate. Este expert în domeniul comunicării, traducătoare și autoare de cărți pentru copii. Publicul larg de tineri cititori au îndrăgit și apreciat înalt captivantele cărți ale scriitoarei publicate anterior precum: „Obișnuitul neobișnuit”, „Școala planetelor”, „Ospățul din savană” (Premiul Ministerului  Tineretului și Sportului), „Întâlnirea cu eroii poveștilor românești” ș.a. În operele sale autoarea, pe lângă faptul că furnizează copiior cunoștințe ingenioase despre lumea din jur, abordează lumea emoțiilor și valorilor morale într-un stil ludic, amuzant și apropiat copiilor. „Toate emoțiile sunt firești: și bucuria, și furia. Ar trebui să învățăm să ne înțelegem emoțiile”, susține scriitoarea, considerând că acest lucru e necesar să începem din copilărie.

         Colecția „Întâmplări cu tâlc” cuprinde 4 povestioare în care de asemenea se pune accent pe lumea emoțiilor, relațiilor și valorilor, prin diverse situații trăite de motanul Zorba, cățelul Tărcuș și alte personaje, oferindu-le copiilor posibilitatea să urmărească experiențele prin care trec eroii principali și să ia utile lecții de viață. În partea a doua  a colecției intră 2 povestioare  — Despre responsabilitate și Despre iubire, copiii împreună cu personajele centrale se vor convinge că e foarte important să-și facă prieteni, să se înpace după o ceartă, să aibă grijă de cei neajutorați, să-și corecteze greșelile, să-și gestioneze emoțiile. Cartea e scrisă cu mare dragoste pentru copii, cu diverse întâmplări aventuroase, textul e ludic, creativ, întrețesut cu mesaje înțelepte, ușor și plăcut de citit pentru copii. Plus la aceasta, este înzestrată cu imagini vii și frumos pictate de către pictorița Veronica Mariț, care împreună cu autoarea cărții constituie un talentat duet. Cartea este recomandată atât copiilor de 5-10 ani, cât și părinților lor.

         După o scurtă caracterizare a cărții, în cadrul activității am lecturat selectiv din povestioare, apoi am discutat cu copiii despre responsabilitate, despre ceartă și împăcare, despre greșeli și corectarea lor, despre prietenie, ei aducând exemple din propria experiență. Ulterior au povestit despre prietenii lor patrupezi cu care se distrează, de care au grijă, pe care îi învață unele lucruri și de la care învață și ei câte ceva interesant. În final, am propus copiilor să participe la un concurs de desen „Un desen-cadou pentru mama” (urmând exemplul lui Ionel din carte), în care fiecare s-a străduit să-și demonstreze măiestria sa pentru a o bucura pe mama, cea mai dragă și scumpă ființă de  pe pământ.

         Îi mulțumim scriitoarei Cristina Bujor pentru această carte bună, ce educă, cultivă valori de preț, oferă sfaturi prețioase, învăță tinerii cititori să devină mai buni, mai generoși, mai atenți față de sine și cei din jur, mai receptivi la durerile și grijile altora, mai săritori la nevoie în caz de necesitate și să facă acest lucru cu bucurie.

                                                                      Lidia Cîssa, bibliotecar

Un alt Ioan Gură de Aur

Programul de lectură „Chişinăul citeşte” iniţiat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” an de an propune utilizatorilor spre lectură cărţi de valoare. Aceasta se referă pe bună dreptate şi la cartea „Citirea a doua (nu ultima)” semnată de scriitorul Ioan Mânăscurtă şi inclusă în acest program pentru anul 2021, categoria adulţi.

         Ioan Mânăscurtă este cunoscut publicului cititor ca prozator, eseist, traducător, editor. A debutat cu volumul de întrebări şi răspunsuri „Noi şi gândurile noastre” (1979). Pe parcursul anilor au apărut şi au fost îndrăgite de către cititori cărţile „Bărbaţii universului” (1980), „Lecţia de suflet” (1985), „Artefact” (1988), „Mâine când ne vom întâlni pe pământ” (1989), „Tăierea capului” (1996) ş.a. S-au bucurat de un deosebit succes dicţionarele ilustrate bilingve „Primul meu dicţionar”, în cinci limbi (român-francez, român-englez, român-rus, român-găgăuz, român-bulgar), editat în urma unei colaborări fructuoase cu pictorul Sergiu Puică (2003). A desfăşurat, de asemenea, o activitate ziaristică prodigioasă lucrând la ziarele  „Tinerimea Moldovei”, „Flux”, revistele  „Femeia Moldovei”, „Patria tânără”, „Moldova”, „Chipăruş” ş.a. în care a publicat diverse articole cu tematică importantă, a realizat multe întâlniri cu personalităţi ale culturii din Republica Moldova, eseuri despre clasicii literaturii române. Lucrările sale sunt traduse în alte limbi: engleză, franceză, rusă, ucraineană, bulgară ş.a. A fost desemnat cu multe premiinaţionale şi internaţionale prestigioase.

         Cartea „Citirea a doua (nu ultima)” este una deosebită. „Este o carte de tablete, eseuri literare, filozofice scrise pe parcursul a 30 de ani”, a declarat scriitorul. Cartea conţine 29 de compartimente. În ea autorul, ca un genial gânditor, ne îndeamnă să medităm asupra unor noţiuni la prima vedere simple precum: timpul, trecutul, prezentul, viitorul, viaţa şi moartea, gândul, cuvântul ş.a., tălmăcindu-le cu multă măiestrie. Şi în această lucrare scriitorul îşi impune stilul său propriu, deosebit, modelează stilistic fiecare frază, ne cucereşte prin spiritul său al observaţiei foarte fin, prin umor şi înţelepciune.

         Citind acestă carte, îţi dai seama că e bine să ţii în mână un pix, pentru că îţi apare dorinţa de a-ţi nota unele fraze, idei care sunt demne de a fi numite aforisme. De pildă, din meditaţii despre gând: „Cea mai mare şi cea mai frumoasă supunere şi manifestare de afecţiune este a-l purta pe cineva – nu în braţe, nu în cârcă, nu în trăsură cu patru cai albi, nu în limuzină – în gând! Este şi locul cel mai bine păzit, de unde încă nu a evadat nimeni!” ;despre timp: „Numai în timp ne putem întâlni cu noi înşine şi cu divinitatea”;despre cuvânt :„Veşnic e doar cuvântul”, „În cuvânt se conţine sufletul şi cei ce-şi uită Cuvântul nu mai au suflet”; despreviaţă şi moarte:„Când nu iubeşti viaţa, nici ea nu te iubeşte”, „Viaţa nu este decât o copilărie”, „Moartea terestră nu este decât naşterea în Univers” ; despre bine şi rău: „Binele se naşte înăuntru şi fericeşte lumea înafară”, „Răul este izvorât din exterior şi spurcă lumea înăuntru” ; despre poporul român şi limbă:„Dumnezeu a lăsat pentru poporul nostru român aleasă vorbire şi statornică” ş.a. Am putea selecta din carte în continuare multe gânduri şi idei bune pentru toţi, lucru pe care vă îndemn să-l facă fiecare cititor al acestui volum. Cartea ne face să analizăm gândurile, cuvintele, faptele noastre şi ale celor din jur, să le cizelăm, să ne corectăm, ca să devenim mai buni, mai curaţi spiritual. În această ordine de idei, am putea să-l numim pe scriitorul Ioan Mânăscurtă un al doilea Ioan Gură de Aur, un autor care prin lucrările sale, îndeosebi prin cartea în cauză, seamănă înţelepciune, chibzuinţă, raţiune, rafinament, asemănându-se cu acel slujitor al Cultelor, care prin Geniul şi arta oratorică ale sale şi-a creat renume. Lectură plăcută şi utilă, dragi utilizatori!

                                                                                 Lidia Cîssa, bibliotecar         

Dacă vrei să fii fericit – schimbă-te!

Se întâmplă în viață perioade când simți că te copleșește rutina și forfota zilnică, când parcă te învârți pe loc și nu te poți mișca înainte, ceva te încurcă – operații pe care le îndeplinești zi de zi ca un robot, fără să le conștientizezi, lucruri inutile ce te înconjoară, obiceiuri ce trebuie deja depășite ș.a., atunci urmează un sfat: țipă cât poți, fă un efort și schimbă-te. Aceasta este ideea de bază a romanului „Țipă cât poți” semnat de scriitoarea și jurnalista română Moni Stănilă, cunoscută publicului cititor datorită cărților sale „Războiul solomonarilor”, destinată copiilor, și „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare”, despre sculptorul Constantin Brâncuși, precum și numeroaselor articole publicate în ziarul „Timpul” ce te îndeamnă să meditezi asupra multor probleme sociale și psihologice de importanță majoră. Romanul „Țipă cât poți” de Moni Stănilă este inclus în Programul de lectură „Chișinăul citește 2021”, inițiat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și promovat de către  toate bibliotecile publice, inclusiv Biblioteca „Hristo Botev”, se propune spre lectură categoriei de vârstă adolescenți.

            Din start aș vrea să menționez că cartea dată este una neobișnuită,   surprinzătoare, în care fantasticul  se îmbină cu realitatea ca în basme. Se știe că e necesar să trăim cu prezentul, așa scrie și în „Biblie”, să nu ne tânguim de trecut care nu ne-a realizat visele, dorințele, careva necesități personale, să nu ne chinuim încercând să palpităm viitorul nostru care ne pare uneori cețos, neclar, nesigur. Însă  nu e vorba să ne dezicem absolut de trecut sau viitor intenționând să făurim prezentul care să ne satisfacă, deoarece trecutul, prezentul și viitorul sunt legate vital între ele, constituind un tot întreg, ficare om trece neapărat prin acest ciclu.

            Eroina principală este o scriitoare și jurnalistă de patruzeci de ani care aparent are o viață normală, un job, un soț iubitor și s-ar părea că ar trebui să fie mulțunită de ea. Dar iată că ea, numită Una, cea din prezent, se trezește într-o bună zi dându-și seama că trăiește prea monoton, făcând zilniuc aceleași lucruri și simte necesitatea de a schimba urgent ceva în viața sa, chiar ceva radical. Astfel, începe cu schimbarea mobilierului, înlocuind  patul vechi cu altul nou, apoi își face bagajele, își ia un bilet la avion și aterizează într-o pădure din Cehia. De aici încep aventurile Unei și romanul propriu-zis. Într-un fel situația se aseamănă cu călătoriile lui Alice, dar nu prin Țara Minunilor, ci prin Țara Timpului. Aici Una se întâlnește cu alte personaje care reprezintă alte fațete ale sale din diferite perioade ale vieții – Noua, Prima, Drei (cea mai tânără de 17 ani), a Opta și în final Alta. Ele discută între ele, polemizează, în prezența  falnicilor stejari din pădure care participă la comunicare, încercând să le ajute. Astfel eroina noastră încearcă să se înțeleagă pe sine – cea din trecut, cea din prezent și cea din viitor, cum se va shimba, ce trebuie să înlăture din trecut, din prezent, ca să se renască din  nou pentru o viață nouă – mai bună, mai calitativă. Înțelege că această transformare poate fi dureroasă,  întrucât nu poți șterge totul, mai ales amintirile plăcute, frumoase, unele relaţii sau persoane cândva dragi sufletului.

            În roman găsim, de asemenea, rețete culinare interesante, delicioase cu care se delectau personajele noastre. Prinre rânduri selectăm și multe gânduri curioase ce merită atenție. Spre exemplu: „Nu cred că un om începe să îţi placă treptat. Îţi place deodată ”; „Ceea ce nu ne putem aminti, nu am trăit”; „Doar ca om o pot lua de la capăt. La orice vârstă” ş.a  

            „O carte aleasă e un bun prieten”, spune un proverb român. „Cărțile bune te fac să-ți pui întrebări”, scria cândva Scott Westerfeld. Vă recomand să lecturați cartea „Țipă cât poți” de Moni Stănilă, dragi tineri utilizatori și chiar cei de vârstă mai solidă, și dacă veți simți nevoia de a vă shimba – schimbați-vă, ca să fiți mai împliniți, mai fericiți.

                                                                                 Lidia Cîssa, bibliotecar

Un nou roman al scriitorului Dumitru Crudu

      Dumitru Crudu este cunoscut  publicului cititor ca prozator, dramaturg, poet. A debutat ca prozator  în  a. 2008 cu romanul  „Măcel în Georgia”, apoi au urmat și altele: „Un american la Chișinău”, „Salutări lui Troțki”, „Oamenii din Chișinău”. Operele autorului au fost distinse cu mai multe  premii internaționale prestigioase. Romanul „Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici” este o nouă creație a scriitorului Dumitru Crudu. Această carte a fost inclusă în Programul de lectură „Chișinăul citește 2020” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, și e destinată categoriei de vârstă „adulți”, deși cred că poate fi citită  cu interes și de către  adolescenți.

      În roman se descrie o istorie personală – istoria vieții lui Mihai Mihailovici Lebădă, care este personajul principal, originar din satul Flutura, raionul Ungheni, de fapt, ca și autorul cărții. Romanul este structurat neobișnuit, astfel că povestea lui Mihai Mihailovici se compune din fragmente din viața sa și a rudelor sale care au loc pe 28 iunie, paralel cu cele mai importante momente din istoria Basarabiei în perioada de ani 1940 — 2018. Acțiunea din roman începe pe 28 iunie 1940, când se naște la Chișinău Mihai Mihailovici și se termină pe 28 iunie 2018, când acesta este înmormântat  la București. După spusele autorului, romanul este „o cronică a familiei Lebădă-Ciuntu întinsă pe o perioadă de 80 de ani”, „e romanul unei singure zile și a patru generații de basarabeni”. Personajele trec prin toate pereglinările prin care a trecut Basarabia în tot acest răstimp – instaurarea puterii sovietice, stalinismul, colectivizarea și sovietizarea forțată, deportările, al Doilea Război Mondial, foametea, apoi recăpătarea independenței, războiul de pe Nistru din 1992, perioada de criză în care a intrat și care durează până în prezent. Romanul reflectă istoria Basarabiei, o dramă a Basarabiei, așa cum a văzut-o și înțeles-o scriitorul Dumitru Crudu. Personajul pincipal era veșnic frământat de o dilemă : pe cine să-l ia drept model pentru viață – pe tatăl său biologic, care  pe nedrept a fost arestat și deportat în Siberia, sau pe tatăl cel vitreg, care era comunist? În fața unei dileme se află de mult timp și Basarabia : pe ce cale să meargă – cu România sau cu Rusia? Până la urmă, Mihai Mihailovici îl alege pe tatăl cel biologic, iar pe ce cale va păși înainte Basarabia și cu cine — până când rămâne o problemă, după cum o știm cu toții, dar care se cere rezolvată.

      Cartea e scrisă cu multă pasiune, multă istorie personală se întrețese în ea, e evident că autorul trece toate aceste realități prin inima și conștiința sa. Romanul merită să fie citit și e necesar să medităm asupra celor lecturate, deoarece tot ce e descris aici prezintă interes, dacă dorești să cunoști mai profund trecutul și prezentul țării în care trăim, dramele și tragediile prin care au trecut basarabenii, ca să putem merge înainte, să ne făurim un viitor mai luminos și mai prosper.

Dragi utilizatori, vă recomand să citiți această carte. Lectură plăcută și utilă!

                                                    Lidia Cîssa,  bibliotecar