Anii de copilărie, casa părintească, locul natal, unde ne-am născut și am crescut, sunt lucruri atât de dragi inimii omului încât nu se uită niciodată, de care ne amintim cu căldură și duioșie în suflet atunci când, impuși de soartă, ne mutăm cu traiul în altă parte a țării sau plecăm cu diferite ocazii peste hotare. Dar să ne imaginăm cum ne-am simți dacă am fi siliți să evadăm din acele locuri natale, de lângă ființele dragi în alte țări și să nu dorim să ne întoarcem înapoi pentru că amintirile dor, ne provoacă spaimă, să căutăm acolo, în străinătate, siguranță, liniște, libertate, un viitor mai bun decât acasă? Romanul „Montana” al tânărului prozator Alexandru Popescu ne îndeamnă să ne traspunem în ființa personajului principal Ivan Josan și să chibzuim asupra subiectului din carte, punându-ne întrebarea: cum de a ajuns o parte din populația țării noastre la o asemenea situație? Romanul menționat este propus spre lectură și discuție în cadrul Programului de lectură „Chișinăul citește 2023”, pentru categoria adolescenți, acesta fiind, în opinia unor critici literari și scriitori, un excelent debut al scriitorului.
Prozatorul Alexandru Popescu, născut la 26.09.1987 în or. Bender, Republica Moldova, a absolvit Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender, este licențiat în științe ale comunicării al Universității Libere Internaționale din Moldova, a activat în calitate de jurnalist de presă IPN, reporter pentru posturile Jurnal TV și Prime TV de la Chișinău, la Radio Europa liberă, construindu-și o carieră de succes. A montat, de asemenea, filmul „ O viață, trei țări, zece copii”, premiat în anul 2017 la Festivalul Internațional de film documantar „Cronograf”, și în același an este distins cu alt premiu prestigios pentru cel mai bun reportaj TV. În aprilie 2022 își începe activitatea de prozator, debutând cu romanul „Montana”, publicat la Editura „Arc”, penrtu care la începutul anului 2023 primește premiul „Gânditorul din Hamangia” în cadrul Proiectului „Vânturile, valurile”, moderat de scriitorul și dramaturgul Val Butnaru.
Romanul „Montana” reflectă file dramatice din istoria Basarabiei și anume: tranziția basarabeană, războiul de pe Nistru, viața în Transnistria separatistă, cuprinde perioada de la sfârșitul anilor 80, anul 1992 și până în timpul prezent. Acțiunea se petrece în stânga și dreapta Nistrului și în Anglia. Romanul e interesant consctruit, având 2 planuri, ce interacționează armonis: pe de o parte, aflăm povestea unui copil dintr-un loc izolat din Bender, o bază cu vagoane și linii asamblate pentru căi ferate, care ulterior se pomenește într-un stat separatist, autoproclamat, Republica Moldovenească Nistreană, iar pe de altă parte, istoria unui tânăr evadat din Bender sub presiunea evenimentelor, care tinde să-și creeze o carieră de jurnalist, reporter în Anglia, adaptându-se cu greu la stilul de viață european, amintirile despre copilărie și locurile de baștină dureroase fiindu-i o mare piedică, provocându-i chiar probleme de sănătate.
Titlul romanului – „Montana” – e provocator și miraculos. La prima vedere creează impresia unei cărți de aventuri, despre călătorii cu diverse peripeții desfășurate pe continentul american (unde este și un stat cu același nume), dar de fapt face trimitere la un ceas de mână, foarte popular în anii 80, care nici nu era de producție americană (ducea în eroare acvila și inscripția USA de pe el), ci de cea coreeană sau chineză. Mulți copii și tineri visau să aibă asemenea ceas, deoarece părea unul deosebit: avea calendar electronic, cronometru, ecran luminat, alarmă și 16 melodii diferite. Și eroul nostru, Ivan Josan, își dorea mult să intre în posesia lui, dar îl obține mult mai târziu, ceasul parcurgând o cale dramatică și chiar tragică până ajunge la destinatar. De facto acest obiect anunța sosirea unei noi epoci – a tehnologiilor moderne și deschidere spre lumea globală și pentru țara noastră. Dar s-au găsit forțe, care s-au străduit să împiedice tendința poporului basarabean spre independență, libertate, progres, declanșând un război și teroare contra populației băștinașe.
Biblioteca „Hristo Botev” s-a încadrat activ în promovarea acestei cărți incluse în Programul de lectură „Chișinăul citește 2023”. Am desfășurat 3 prezentări ale acestei cărți: extramuros, la Liceul Teoretic „George Meniuc”, cu elevii clasei a VI-a ; la bibliotecă, cu elevii claselor a VI-a de la Liceul Teoretic „Al. Ioan Cuza”. Elevii au aflat în baza unor exemple concrete despre viața copiior, adolescenților și adulților din partea stângă a Nistrului, care au trecut prin evenimentele descrise în carte și menționate mai sus, cum acestea le-au influențat viitorul. Prezentarea romanului a fost însoțită de lectura în voce a unor fragmente importante din text efectuate de către elevi. Vorbind despre roman, am avut intenția ca elevii să înțeleagă până unde se poate ajunge cu umilirea unor oameni pașnici la ei acasă și mai ales cât de profund pot fi afectați ei psihologic în urma acestei terori, să nu fie indiferenți față de orice manifestare a răului, a provocărilor periculoase, să opună rezistență, să prețuiască ceea ce au astăzi, să acorde mai multă atenție și compasiune făță de cei mai triști ca ei.
Vă recomand, stimați tineri utilizatori, să citiți acest roman, deoarece merită, și să meditați asupra celor lecturate, cu siguranță veți afla lucruri interesante din istoria țării noastre și veți lua și utile lecții de viață. Lidia Cîssa, bibliotecar
Biblioteca „Hristo Botev” 