Măștile omului fără mască – Glebus Sainciuc

Glebus Sainciuc (19.07.1919 – 16.10.2012) a fost un renumit artist plastic basarabean cu un stil deosebit, original, o personalitate remarcabilă din Republica Moldova. Domnia sa este autorul multor lucrări de pictură și grafică apreciate la justa valoare de către critici de artă și admiratorii săi datorită măiestriei sale de a reda în esență caracterele persoanelor pictate.

Plasticianul Glebus Sainciuc este cunoscut publicului larg îndeosebi penrtu colecția sa de măști papier mâche, precum și pentru talentul său actoricesc și umorul delicat, este considerat, și pe bună dreptate, um mare maestru de șarje și măști teatrale. În opinia criticilor de artă, Domnia sa a creat un gen nou în arta plastică din Moldova – măștile, pe care  le-a executat printr-o metodă nouă, proprie și le-a jucat pe scenă cu prilejul unor evenimente cultural-artistice, în cadrul unor spectacole improvizate care au avut o mare priză la public. Maestrul a creat peste 300 de măști și câteva mii de șarje care reprezintă eminenți oameni de cultură, de asemenea profesori, jurnaliști, muncitori, studenți și alte persoane.

Colecția Bibliotecii „Hristo Botev” dispune de o carte despre această filă din creația lui Glebus Sainciuc – măștile și șarjele: Glebus Sainciuc. „Măști, șarje /Маски, шаржи” (Chișinău, „Literatura artistică”, 1983). Acesta este un album foto, în care sunt incluse măștile și șarjele artistului ce reprezintă chipurile ale unei multitudini de actori, artiști plastici, scriitori, muzicieni, interpreți și oameni de alte profesii atât din țară, cât și de peste hotare. Textul este scis în două limbi paralel — română și rusă. Răsfoind albumul, putem savura plăcerea de a privi șarjele și măștile multor cunoscute personalități executate cu mult suflet și măiestrie. De pe pagini ne privesc poeții  Grigore Vieru, Victor Teleucă, Mihai I. Cibotaru, Anatol Ciocanu, Alexei Surkov, Rimma Kazakova, Serghei Mihalkov ș.a.; scriitorii Vera Malev, Bogdan Istru, Constantin Șișcan, Bulat Ocudjava, Alexandr Ceakovski, Boris Marian ș.a; regizorii Veniamin Apostol, Sandu I. Șcurea, E. Platon ș.a; actorii  Neli Kameneva, Alexandru Plăcintă, Constantin Constantinov, Oleg Efremov, Iurii Iakovlev ș.a.; pictorii Mihai Grecu, Alexandru Baranovici, Fiodor Hămuraru, V. Pușcaș ș.a.; compozitorii Tudor Chiriac, Eugeniu Doga, Serghei Tulikov, Eugeniu Lazarev ș.a.; interpreții Ștefan Petrache, Muslim Magomaev, Lidia Botezatu, Zinaida Julea, Valentina Savițcaia și mulți alții.

După cum scrie în prefața din carte criticul de arte M. Livșiț, măștile și șarjele plasticianului „se bucură de o faimă atât de mare, încât au devenit un obiect de atracție în felul lor”. Oaspeții de onoare care ne vizitau țara asistau de obicei la concertele oferite de formațiile de muzică și dansuri populare, luau cunoștință de vechea arhitectură a caselor din valea Răutului, de noile construcții, erau invitați să viziteze și atelierul lui Glebus Sainciuc, unde de fiecare dată avea loc un „concert” improvizat cu demonstrarea măștilor și șarjelor.

Observăm și noi, dar și în opinia lui M. Livșiț, artistul plastic Glebus Sainciuc acorda mult timp și spațiu schițelor grafice pe teme umoristice și fantastice. „Fantezia vie, libera improvizație creează pe hârtie scene vesele din viață, chipuri născocite, uneori stranii”, remarcă criticul de artă, dar care ne cuceresc prin bogăția fanteziei și a umorului, precum și printr-o expresivitate deosebită a imaginilor.

Tot în prefața din carte, alt critic de arte M. Clima menționează că „interesul deosebit al pictorului pentru desenul propriu-zis se explică prin bucuria de a descoperi paradoxul psihologic al caracterului omului”. Glebus Sainciuc din copilărie considera că în firea fiecărui om există două însușiri pe cât de contradictorii, pe atât de distincte. Una din ele îl îndeamnă, parcă, să-și ascundă  anumite trăsături, care în mod firesc i-ar identifica personalitatea. Cealaltă însușire e tot atât de ciudată: omul caută mereu să-și scoată în evidență particularitățile care îl apropie de semenii săi. Îmbinarea acestor două tendințe contradictorii creeză așa-zisul paradox psihologic care este descoperit de artist și redat prin chipul pictat. „ Desenul penrtu artist, afirmă  M. Clima, a fost pentru el  nu o piatră de încercare, dar o necesitate, o viziune plastică, în care se adună simplitatea, bunăvoința și omenescul”. Se spune că cei care l-au cunoscut pe pictor îl păstrează în amintire ca pe un om corect și bun la suflet ca pâinea caldă. Picturile, măștile și șarjele Domniei sale confirmă acest lucru.

Talentatul artist plastic Glebus Sainciuc, pentru valoarea artistică a lucrărilor sale, a fost apreciat  prin numeroase distincții de stat: Maestru Emerit al Artei (1976), titlul onorific de Artist al Poporului din RM (1981), Cavaler al Ordinului Republicii (1999), doctor honoris cauza al Academiei de Științe a Moldovei (2009). Operele plasticianului se găsesc în colecții mezeale din  Republica Moldova, România, Federația Rusă, colecții particulare din Franța, SUA, Germania, Noua Zeelandă, Suedia și alte țări. Viața și activitatea maestrului au fost reflectate în cărți, studii, filme documentare.

                                                                        Cîssa Lidia, bibliotecar    

Cuvânt despre cea mai scumpă ființă din lume

      Câte cuvinte frumoase la adresa mamei n-am pronunța — frumoasă, bună, blândă, înțeleaptă, harnică, duioasă, grijulie…, tot ar fi puține pentru a ne exprima profunda recunoștință față de cea mai scumpă ființă de pe Pământ care ne-a adus pe lume și ne-a condus de mână peste ani pe căile vieții cum a putut doar ea. Cine dacă nu mama ne poate înțelege mai bine, ne poate asculta  dorințele și tristețile, ne poate mângâia, ne poate consola, ne poate vindeca rănile, și cele fizice, și cele spirituale? Grija ei față de noi nu are sfârșit, deoarece pentru ea până la finele vieții rămânem a fi copii.

 

      „O, mamă, dulce mamă…” — așa s-a intitulat Medalionul literar desfășurat la Grădinița „Trofimaș” în data de 7 martie curent în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură». Activitatea a fost dedicată mamelor și  Zilei Internaționale  a Femeii — 8 martie. În primul rând, i-am adus un omagiu mamelor, celor care au pus începutul vieții pe Pământ. În acest sens femeia se aseamănă cu primăvara, ce renaște toată natura și umple tot Universul de lumină, căldură și flori. Mulți poeți și prozatori au dedicat minunate opere mamei, femeii în genere, celei mai slabe și totodată mai puternice ființe din lume. Am început lectura poetică cu versurile lui Grigore Vieru care a scris cele mai multe și mai frumoase versuri consacrate mamei și pentu care ea a fost, cu adevărat, cea mai dragă și mai scumpă ființă din Univers. Poetul a notat cândva niște fraze deosebit de frumoase referitoare la mamă: „Cea mai veche carte din lume este mama, cea mai frumoasă carte din lume este mama»; „Nu există nici floare, nici mamă urâtă».  Din placheta de versuri „Mama» unde sunt adunate frumoase și duioase versuri despre mamă pentru copii am efectuat lectura unora dintre ele, precum: „Mama una este», „Mama mea e doctoriță», „Mama mea e profesoară», „Ușoară, maică, ușoară», iar din placheta de versuri „Ghiocei» — renumita poezie „Tu, iarbă, tot ai mamă?» pe care ulterior le-am comentat și discutat împreună cu copiii. Copiii, apoi, au făcut rând la recitarea versurilor ale diverșilor poeți despre mamă, despre primăvară, dorind sa consemneze această sărbătoare prin interpretarea proprie a unei opere poetice. Astfel, au răsunat versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Geoge Coşbuc, Ada Zaporojanu ș.a. În continuare, am dat citire unui fragment din povestirea „Cele mai frumoase flori» de Grigore Vieru. În urma convorbirii asupra subiectului, copiii au înțeles că cele mai frumoase flori sunt cele care au mai multă miere, ca și omul plin de vorbe bune și fapte cuviincioase, iar cel mai frumos cadou adus în dar mamei e cel făcut de mâinile proprii, cel trudit. În final, am desfășurat concursul desenelor „Cel mai frumos buchet de flori pentru mama». Cele mai reușite desene au fost prezentate, comentate și pozate.

      Activitatea dedicată mamelor și tuturor femeilor a decurs vioi, interesant, plăcut, ne-a adus la toți satisfacție  și bună dispoziție. Copiii au fost activi, creativi, au demonstrat capacități oratorice bune. Din partea bibliotecii, micii noștri utilizatori au primit în dar câte un mărțișor, care urmează să le aducă și mai multă energie, vigoare, sănătate, bucurii, ca să le ajungă pentru tot anul.

                                                                         Lidia Cîssa, bibliotecară

Grigore Vieru – poetul Patriei, al mamei şi al copiilor

    Se consideră că Grigore Vieru este cel mai mare poet pentru copii din literatura română şi unul dintre cei mai mari din literatura lumii de acest gen. Confirmă acest lucru multitudinea de poezii scrise cu atâta dragoste faţă de copii, faţă de Universul copilăriei. Citind versurile lui pentru copii, te copleşeşte dorinţa de a te întoarce acolo, în lumea copilăriei, şi  a rămâne acolo pentru totdeauna.Sunt convinsă că toţi copiii trebuie să-l cunoască pe Grigore Vieru, care, de parcă, era mereu Copil.

     Ora de lectură cu genericul „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” dedicată creaţiei poetice a lui Grigore Vieru pentru copii a avut loc recent, la14 februarie, în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” la Biblioteca „Hristo Botev”. Invitaţii mei au fost copiii de la Academia copiilor „FasTracKids”. Din discuţia cu ei am înţeles că majoritatea  abia încep a-l cunoaşte pe acest poet, alţii  îl cunosc puţin inconştient, ne ştiind că unele poezioare memorate căndva sunt scrise de către Grigore Vieru.

     Pe prim plan am plasat versurile în care poetul  îşi exprimă dragostea lui fierbinte faţă de pământul natal, Patrie, limba maternă, viaţa paşnică, arătând frumuseşea lor , cât de dulce este pacea şi cum trebuie preţuite toate acestea. Am dat citire poeziilor „Frumoasă-i limba noastră”, „Mulţumim pentru pace”. Le-am povestit copiilor despre copilăria  lui Grigore Vieru, care a fost grea şi tristă, deoarece a coincis cu războiul  şi  anii de după război, când el împreună cu familia a îndurat foame, frig, lipse de tot felul, impuse de război, cum copiii desculţi, pe frig, strângeau spice de pe câmpuri rămase după recoltarea roadei şi adesea înloc de spice găseau gloanţe ruginite. De aceea trebuie să-i mulţumim Domnului, buneilor, srăbuneilor, părinţilor pentru tot ce avem astăzi – cer senin, soare zâmbitor, pâine pe masă şi multe alte bunuri.

     Placheta de versuri „Mama” întruneşte cele mai frumoase versuri despre mamă şi Universul ei scrise pentru copii. Grigore Vieru este poetul care a creat cele mai multe versuri dedicate celei mai iubite fiinţe  de pe Pământ – Mamei, la care el personal a ţinut nespus de mult. Am comunicat copiilor despre mama poetului, care, râmânând fără tata copiilor, acesta fiind căzut pe front în 1945, chiar la sfârşit de război, a crescut de una singură copiii pe timpuri foarte grele, muncind la nesfârşit ca să le fie bine, îi încălzea cu dragostea sa ca soarele. Din cartea menţionată am lecturat câteva versuri precum: „Mama”, „Mama mea e doctoriţă”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, îndemnând copiii la creaţie – să continuie ciclul de versuri „Mama mea e…, indicând profesia sau ocupaţiile mamei, unii au numit şi pe cele ale tatei,  să adreseze versuri similare  versului „Tu, iarbă, tot ai mamă?”- au urmat: Tu, frunză, tot ai mamă?, Tu, pomule, tot ai mamă?, Tu, pasăre, tot ai mamă?, Tu, soare, tot ai mamă? ş.a.

Versurile poetului Grigore Vieru pentru copii sunt vesele, jucăuşe, duioase. Poetul adesea intră în dialog cu izvoraşul, albina, valul, malul, florile, soarele, ploaia etc., tot ce ne înconjoară de mici copiii şi pe care le admirăm atunci. Am citit poeziile „Albinuţa”, „Ghiocelul”, iar poezia „Unde fugi tu, valule?” am repetat-o împreună cu copiii în cor, convingându-i  cât de uşor se memorează versurile poetului şi cât de mult ne luminează ele din interior. Copiii, de asemenea, au recitat versuri de Grigore Vieru, unii – ale altor poeţi.   

      La finele activităţii împreună cu copiii au vizionat filmuleţul „ Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”, apoi copiii au luat cunoştinţă de cărţile scrise de Grigore Vieru pentru copii prezentate la expoziţia din bibliotecă „Grigore Vieru —  un univers poetic”. Sper că Ora de lectură desfăşurată cu ocazia Zilei de naştere a poetului naţional Grigore Vieru a fost plăcută şi utilă pentru copii.

                                                                   Cîssa Lidia, bibliotecară

Grigore Vieru – un bun prieten al copiilor

      Cred că nu este copil care să nu-l cunoască pe autorul abecedarului „Albinuţa” sau culegerile de versuri „Cartea ghioceilor” ori „Mama” ce întrunesc poezii despre grai, mamă, plaiul natal, Patrie etc. cu care s-au obişnuit din fragedă copilărie – pe mult îndrăgitul scriitor, poet Grigore Vieru care pe parcursul anillor a devenit un bun prieten al copiilor.

     Biblioteca „Hristo Botev” a celebrat ziua de naştere a Marelui poet naţional Grigore Vieru în data de 14 februarie curent prin două activităţi – două ore de lectură, luând drept bază cartea de povestiri pentru copii a scriitorului „Pâine cu rouă”. Ţinând cont de faptul că copiii îl cunosc mai bine pe Gr. Vieru-poetul, mi-am propus să dezvălui pentru ei a doua faţetă a creaţiei scriitorului – pe Gr. Vierul -prozatorul, autorul multor povestiri pentru copii.

        Prima oră de lectură am desfăşurat-o în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” cu participarea copiilor de la Grădiniţa „Licurici”. Am efectuat lectura povestirii „Câţi ani ai?” de Grigore Vieru din cartea menţionată. Mesajul povestirii este unul foarte de preţ – cât munceşte omul, nu trăieşte fără rost, este bogat prin munca sa, iar cei ce lenevesc irosesc timpul degeaba nu au de ce îşi aminti, nu se aleg cu nimic. ”Dacă munceşti, anii care trec nu mor, se păstrează”, — îi povestea moşul nepotului Dănuţ care era curios să afle cum şi-a păstrat bunelul anii pe parcursul vieţii. Am pus în discuţie povestirea, copii au înţeles cum se păstrează anii ca să nu-i înşiri făfă rost, că trebuie să faci multe lucruri bune, de folos, fapte bune, să ajuţi  părinţii, buneii, fraţii, surorile, prietenii când trebuie. Au povestit cu lux de amănunte ce au învăţat să facă timp de 6-7 ani ai săi, cum îşi ajută rudele.

    A doua oră de lectură am organizat-o cu copiii de la Centrul comunitar „Andrieş”. În program am inclus lectura povestirii „Toporul cu coadă de păun” de Grigore Vieru din aceeaşi carte „Pâine cu rouă” a scriitorului. E o povestire şi comică şi serioasă. Din ea se desprinde de asemenea un mesaj profund – omul care munceşte este util pentru cei din jur, este şi frumos, bucură ochii lumii, iar cel lenos – îşi trăieşte viaţa fără folos, treptat devine urât, chiar dacă la început era frumos, este înlăturat de printre oameni şi aruncat la gunoi, asemenea celui topor cu coada de păun care a ruginit de lenevie şi a nimert la gunoi împreună cu diverse vechituri, iar cel care lucra se odihnea pe prispă, era frumos şi strălucea, „că la soare te puteai uita, iar la el ba”, după cum scrie autorul. Deci munca te ridică, iar lenea te strică, aşa se spune şi într-un proverb. Am conversat pe marginea subiectului povestirii, copiii au luat cunoştinţă şi de un rând de proverbe despre hărnicie şi lenevie scise preventiv pe tablă şi citite de copii care confirmă cele lecturate în cadrul orei de lectură.

      La ambele ore de lectură ne-au ajutat să conversăm mai eficient pălărioarele gânditoare colorate, care le plac mult copiilor. Copiii de asemenea au mărturisit ce date cunosc  despre poetul Gr. Vieru, au recitat versuri, grupa de la Grădiniţa „Licurici” a interpretat în cor un  cântec despre mamă pe versurile poetului, apoi copiii au vizionat un scurt  film video cu ajutorul căruia am răsfoit nişte file din viaţa şi activitatea literară a scriitorului Grigore Vieru. Filmul a fost demonstrat la ecranul mare pe fundalul  melodiei „Credeam că viaţa este o poveste” pe versurile poetului interpretată de Sofia Rotaru.

     Sufletul copilului este fragil şi curat şi e foarte  important să-l umplem cu bunătate, cu dragoste faţă de tot ce e frumos – faţă de muncă care îl creează pe om, faţă de fiinţele dragi, faţă de aproapele nostru, faţă de limba maternă, plaiul natal, Patrie — aşa considera scriitorul, poetul Grigore Vieru şi prin opera sa se străduie să cultive această dragoste, contribuie la realizarea celui mai nobil scop – crearea unui om cu suflet frumos .

        Sper că orele de lectură dedicate memoriei Marelui poet Grigore Vieru au fost plăcute şi utile pentru copii şi şi-au adus contribuţia la cunoaştera mai profundă a creaţiei Domniei sale.

                                               Cîssa Lidia, bibliotecară

Българино, знай свой род и език = Болгарин, знай свой род и язык (Паисий)

 В конце июня 2017 г. в Библиотеке „Христо Ботев” состоялся Круглый стол „Современная методика преподавания болгарского языка в лицеях Молдовы”. Во встрече принимали участие преподаватели болгарского языка и литературы из всех школ республики Молдова, в которых изучают болгарский язык, литературу и историю культуры и традиций болгарского народа.

    Вели встречу инспектор Министерства образования Республики Молдова Надежда Димитрова и доктор наук Надежда Кара.

Г-жа Димитрова подвела итоги работы преподавателей, отметила некоторые достижения в области учебы в республике, говорила о положительных методах, используемых в школах сел Кирсово, Твардица, Кайраклия и районного центра Тараклия, учащиеся которых были победителями на олимпиадах по болгарскому языку и литературе.

   Надежда Кара, доктор наук (Академия наук Республики Молдова), отметила некоторые новые методы языкознания болгарского языка, посоветовала какие новые учебные пособия можно использовать в наступающем учебном году, что нового в этом направлении.

 В завершении мероприятия директор Библиотеки „Христо Ботев” Анжела Олэреску ознакомила присутствующих с деятельностью и услугами библиотеки, говорила о сотрудничестве с партнерами, об интегрировании в некоторых проектах в течение 25 лет. Рассказ сопровождался слайдами в PowerPoint и показом видеоклипа „Strada Bibliotecii „Hristo Botev” – bd. Gr. Vieru”.

             Текст подготовила: Татьяна Андрейчук