Mihai Eminescu și creația pentru copii


Trec anii, iar Mihai Eminescu continuă să-i lumineze cu razele operelor sale pe alți creatori de opere de artă, precum și  inimile și sufletele unui cerc larg de cititori – de la mic până la mare. Micuții noștri utilizatori, copiii de la grădinițele din teritoriu, abia încep a-l cunoaște pe Marele poet al literaturii române, pornind de la dulcea poezie „Somnoroase păsărele”. În cadrul activităților dedicate renumitului scriitor Mihai Eminescu ne străduim să trezim interesul copiilor pentru poezia și proza Domniei sale, ca ei să simtă farmecul acestora, să le facem să înțeleagă cât de mult valorează ele pentru noi.

          În ajunul Zilei de naștere a Poetului, în data de 14 ianuarie curent, la Biblioteca „Hristo Botev” am organizat o întâlnire cu copiii de la Academia copiilor „FasTracKids”, la care mi-am propus să prezint cartea „Basme” de Mihai Eminescu. Am lansat activitatea cu un succint cuvânt de început dedicat lui Mihai Eminescu, poetul și prozatorul, folosind imagini cu chipul scriitorului  de pe ecranul mare, precum și expoziția de carte „Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei noastre” cu creații  pentru copii ale lui Mihai Eminescu.Copiii și-au împărtășit cunoștințele sale despre Mihai Eminescu, apoi toți împreună au recitat poezia „Somnoroase păsărele”.

 

         Deși Mihai Eminescu este cunoscut în special pentru versurile sale, a fost foarte pasionat și de istorie, și de folclorul românesc. Inspirat de creațiile populare, îndeosebi de poveștile populare românești, a scris și basme. În continuare am prezentat cartea „Basme” (Chișinău,Iași, 2007) care include cele mai celebre basme semnate de Mihai Eminescu. O parte din basme sunt scrise în versuri („Fata în grădina de aur”, „Miron și frumoasa fără corp”, „Calul Traian”, „Mănușa” ș.a.), altele sunt scrise în proză („Făt frumos din lacrimă”, „Frumoasa lumii”, „Borta vântului” ș.a.). Am selectat una dintre basme, și anume „Frumoasa lumii”, pe care am lecturat-o selectiv, povestind-o și comentând-o pe alocuri, deoarece este scrisă într-o limbă mai veche, cum se vorbea în popor pe timpul lui Eminescu. Împreună cu copiii am discutat  succint despre subiectul basmului, personajele principale, folosind imaginile din poveste de pe ecranul mare. Copiii cu indignare au vorbit despre hapsânul negustor și vrăjitorul cel viclean care i-au făcut să sufere pe mulți dintre presonaje și și-au exprimat bucuria că aceștia până la urmă au fost biruiți. În final, am evidențiat mesajul ce se desprinde din basm: nu bogăția îl face pe om fericit, ci bunătatea, iertarea, dragostea și grija față de aproapele tău, respectul față de cei din jur și făță de sine; binele și dreptatea până la urmă întotdeauna învinge, iar răul este pedepsit.

           Mihai Eminescu mărturisise cândva că „copilului nu aur, nu mătase, nu viață bună, ci iubire îi trebuie. Iar basmele sunt iubire”. Cu adevărat, basmele lui Mihai Eminescu inspiră copiilor dragoste față de oameni, față de viață, față de natură, față de tot ce e frumos pe lume, trezindu-le revolta față de hapsânie, viclenie, lenevie, minciună, prostia omenească și alte vicii rele.

                                                                                       Lidia Cîssa, bibliotecar

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s