Programul estival „Provocarea verii” 2022 cu genericul: Redescoperim Biblioteca organizat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din acest an este unul atractiv și foarte divers. Ajuns la a patra ediție încurajează și invită și în acest an copiii cu vârsta între 7-12 ani să participe începând cu 6 iunie – 31 iulie la diverse ateliere și evenimente de lectură, cunoaștere, învățare ce vor avea loc în cele 27 de filiale ale ei.
Și în acest an Biblioteca „Hristo Botev” își deschide larg ușile pentru voi dragi copii de luni până vineri de la ora 10:00-13:00, punându-vă la dispoziție un vast Program câte 3 ore pe zi de lectură și distracții. În incinta bibliotecii vom desfășura ateliere de lectură, jocuri creative, vom avea șansa să descoperim colecția de carte a bibliotecii prin diverse forme de activitate, excursii la unele filiale din apropiere, activități ludice, cognitive și creative, diverse concursuri. Vom posta informație despre evenimentele desfășurate pe pagina FB a bibliotecii conform agendei elaborate. Petrece timpul vara interesant și distractiv împreună cu noi.
Deși tehnologiile informaționale ocupă un spațiu destul de mare în preocupările unui om contemporan, ne bucură faptul că lectura căților în format obișnuit rămâne pentru mulți un lucru important în viață, fără de care nu își imaginează existența. Că lectura cărților are o mulțime de avantaje, știm cu toții. Să citești regulat cărți înseamnă să crești mintal, emoțional, psihologic. Fiecare carte nouă ne oferă posibilitatea să învățăm lucruri noi, să explorăm idei noi, să trăim impresii noi, ne dezvoltă imaginația, creativitatea, caracterul, limbajul ș.a. Lectura, în opinia unei cititoare inedite, „este precum un izvor nesecat ce așteaptă să potolească setea celui curios, a celui frământat de multitudinea de întrebări fără răspuns”. Să aruncăm o privire asupra unor cărți noi recent intrate în colecția Bibliotecii „Hristo Botev”.
„Actorul anomim” este un nou roman al scriitorului, psihologului, publicistului autohton Aurelian Silvestru. Pubilcul cititor, mai ales cel interesat de problemele spirituale, psihologice, îl cunoaște pe acest autor după cărțile „Fărâme de suflet”, „Povești pentru adulți”, „Pragul” ș.a. și îl apreciază mult, considerându-l un scriitor de valoare, un profund psiholog. Deși romanul „Actorul anonim” are la bază un subiect polițist, nu este unul de acțiune. Eroul principal este actor, dar aici nu se urmărește calea lui de devenire ca om de creație, ci e vorba mai curând despre actorie ca fenomen al vieții. Actorul trebuie să fie o persoană complexă și autorul arată această tendință spre îmbinare în carte. Romanul este o poveste captivantă, foarte sensibilă despre puterea și magia artei, talentului, muncii, inspirației, relația artistului cu societatea și cu propria conștiință. Fiind și un pedagog de vocație, Aurelian Silvestru prin romanul său învață și lucruri moralizatoare pentru tinerii de astăzi, însuși motoul cărții fiind următorul: „Lumea ar fi din ce în ce mai minunată, dacă numărul celor care se jertfesc pentru alții ar fi din ce în ce mai mare”.
Augry, Murial. Acest freamăt blând al absurdului : nuvele. – Chișinău, 2021. – 110 p.
Cartea include în sine 8 nuvele, 8 povești de viață semnate de scriitoarea franceză Murial Augry care este poetă, eseistă și nuvelistă. Autoarea ca nuvelistă continuă tradiția prozei scurte din Franța, cei mai renumiți nuveliști fiind Prosper Merimee și Giu de Maupassant. Nuvelele din carte sunt despre viața cotidiană a oamenilor, mulți se vor regăsi aici citindu-le, sunt scrise într-o manieră tulburătoare, din asest motiv sunt captivante și lecturate cu interes. Este o carte solară, după cum o numesc unii, dar nu doar fiindcă acțuiunea nuvelelor se petrece în țări din bazinul mediteranean (Franța, Italia, Maroc), ci și pentru că sunt opere ale unei autoare îndrăgostite de viață, de creație, de oameni. Personajele din carte își trăiesc întâmplările ca pe ceva dictat de soartă și încearcă să profite cât mai mult de tot ce le oferă viața. Mediul în care se desfășoară acțiunea este unul simplu, normal, nesofisticat, dar neașteptat atât pentru personaje, cât și pentru cititori. Autoarea nu are intenția să arate doar partea spectaculoasă a vieții personajelor, dar și realul cotidian, faptele mărunte din viață, banalul de zi cu zi cu care ne confruntăm periodic. Nuvele sunt scrise într-o limbă mătăsoasă, plină de ironie blândă, umorul aici fiind un principiu de viață.
Manea-Cernei, Eugenia. Contururi din Templul Naturii. – Chișinău, 2022. – 140 p.
Este o nouă carte a poetei, prozatoarei, savantului remarcabil Eugenia Manea-Cernei. S-au bucurat de mare succes la publicul cititor cărțile precedente: „Curcubeul florilor”, ”Цветы и фантазия” , „Clepsidra cu flori”, „Cad ploile – amintiri”, „Lângă rugurile toamnei”, placheta de versuri și cântece „Sub poleiri de lună”, minunata enciclopedie „Știați că…” ș.a. Despre această deosebită doamnă o colaboratoare a Grădinii Botanice a AȘM Tatiana Spînu scria următoarele: „Este o nestemată, un tezaur al neamului nostru, un suflet de o frumusețe deosebită ce sălășluiește într-un ocean imens de înțelepciune și erudiție”. Citind noua carte „Contururi din Templul Naturii” ne convingem de adevărul acestor cuvinte. Cartea este o culegere de eseuri-povestiri despre frumusețea naturii – despre diverse flori, plante, păsări, animale. Autoarea este o scriitoare îndrăgostită de natură, de tot ce ține de ea, cu atâta dragoste și duioșie scrie despre aceste creații ale naturii, pe lângă care alții trec neobservându-le sau neatribuindu-le importanță. „Opriți-vă și uitați-vă – sunt deosebite și minunate!” – părcă ne îndeamnă autoarea. Pe lângă admirația care ne cuprinde lecturând cartea, aflăm multe lucruri curioase despre aceste creații ale naturii, legende, citate interesante din operele unor mari poeți ca Mihai Eminescu, Arcadie Suceveanu, Lucian Blaga, Victoria Fonari, Emil Loteanu ș.a. Limbajul cărții este unul poetic, autoarea „ cuvintele le înșiră ca mărgăritarele, atât de cumpătate și frumoase sunt”, după spusele aceleeași T. Spînu.
Florea-Dascăl, Valeria. Din autoizolare pentru urmași. – Chișinău, 2020. – 235 p.
Cartea este dedicată tuturor celor care au opus rezistență virusului Covid-19, în numărul lor fiind și Marcela Mardare – editoarea acestei cărți. Aflându-se în izolare în spital în legătură cu nașterea fiului când a început Pandemia, autoarea cărții, jurnalista și scriitoarea Valeria Florea-Dascăl, a prins a așterne pe hârtie impresiile, gândurile, sugestiile sale, sperând ca acestea să le fie de folos contemporanilor, dar și noilor generații. Astfel a fost creată cartea în cauză ce se constituie dintr-un șir de nuvele documentare, pe prim plan fiind Covidul. Împreună cu scriitoarea călătorim prin unele localități din Moldova, Ucraina (Cernăuți), Europa (Viena), aflăm istorii din trecut ale multor compatrioți de ai noștri, care au trecut prin foamete, războaie, deportările staliniste și de asemenea au luptat cu fel de fel de inamici, cum luptăm și noi astăzi cu un dușman invizibil, pe care sprerăm să-l învingem. E interesant să cunoaștem și istoria Muzeului Național de Arte din Chișinău, despre teiul lui Eminescu din Parcul public din Viena, despre unii meșteri populari cu mâini de aur, alți oameni cu povești de viață deosebite din zilele noastre.
Stimați utilizatori, colecția Bibliotecii „Hristo Botev” permanent se completează cu cărți noi, de valoare, captivante, pe care le punem la dispoziția voastră și care vă așteaptă să le lecturați. Vă invităm la Lectură!
Cu siguranță, toți părinții își iubesc copiii, le doresc tot binele din lume, îi protejează, îi îdestulează cu de toate, dar adesea întrec măsura oferindu-le totul de-a gata, îndeplinindu-le orice dorințe și capricii. Din acest motiv unii copii ajung la majorat și nu pun preț pe lucrurile de care se folosesc, pe banii consumați, nu pot administra corect banii de care dispun. De aceea, educația financiară ar fi bine venită în familie și în instituțiile de învățământ. Se spune că în unele țări, spre exemplu în cele nordice, copiilor de mici li se vorbește de bani, de lumea finanțelor, desigur cu noțiuni ușor de reținut, pe înțelesul lor. Acolo se pune mare accent pe educația financiară la copii. Pe la vârsta de 5 ani copiii au deja carduri personale, învață să folosească sistemul bancar, învață valoarea banilor. E salutabil acest lucru și cred că ar trebui să preluăm această experință utilă spre a o pune în aplicare și în țara noastră.
Ținând cont de acest fapt și reacționând la rigorile timpului, am decis să organizăm o activitate cu tema în cauză. Astfel, în data de 8 aprilie, la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfășurat Atelierul „Educația financiară” susținut de Nadejda Boșcaneanu, profesoară la Colegiul Național de Comerț al ASEM, cu elevii cl. a VI-a de la Liceul Teoretic „George Meniuc”. La început, profesoara a făcut un excurs în istoria banilor: ce sunt banii, cum au apărut. Elevii au aflat că până la apariția banilor, se făcea schimb de mărfuri, apoi au apărut bancnotele de metal după descoperirea zăcămintelor, cănd chinezii au inventat hârtia, au apărut banknote de hârtie, ulterior au fost emise cardurile bancare. Profesoara a menționat că unele bănci emit carduri pentru copii, dar pe care le deschid părinții. Elevii s-au familiarizat cu asemenea noțiuni bancare ca : buget, credit, card, venit, cheltuieli, depozit de bani ș.a. S-a acordat atenție și bancnotei naționale, s-a vorbit despre istoria ei : cănd a fost schimbată rubla cu leul (1993), când au apărut monedele metalice (2018). S-a vorbit despre venit și chetuieli, bugetul familiei, cum să-ți planifici un buget personal, despre nevoi și dorințe. S-a atras atenție că ca să-ți creezi un buget personal echilibrat e necesar să-ți planuifici veniturile și cheltuielile. Profesoara le-a dat elevilor sfaturi utile pentru gestionarea corectă a banilor. Desigur, copiii nu muncesc, nu primesc salarii, dar pot să-și adune niște bani de la o mică afacere personală, câștigați de la rude și trebuie corect folosiți, nu aruncați în vânt, pe fleacuri. E bine acest venit să fie împărțit în 3 sume: o parte vor fi planificate pe lucruri mai mari – de a procura o bicicletă, un telefon mobil, o tabletă ș.a.; altă parte – pentru cheltuieli mici, jucării, cărți filme ș.a.; a treia parte — pentru fapte bune, de caritate, de a oferi un lucru de folos cuiva la necesitate. Astfel, tinerii vor învăța să economisească, să pună preț pe bani, să nu-i folosească inutil, să învețe aceste lucruri până a ajunge la majorat, ca să pășească mai sigur pe calea vieții. Vor învăța să aibă răbdare, să fie cumpătați, să facă alegeri corecte, ce are valoare, să amâne plăcerile imediate, pentru un obiect mai de valoare, ce înseamnă dorință și nevoie, să fie realiști, să-și creeze un buget echilibrat, să coinștiințeze faptul că totul trebuie făcut cu echilibru și măsură. Rebusul propus elevilor spre dezlegare, precum și discuțiile desfășurate pe parcurs au întărit cunoștințele obținute, iar sfaturile oferite de profesoară la temă sperăm că le vor fi de folos lor, viitorilor lucrători și specialiști în diverse domenii ale economiei naționale. Educația financiară nu e despre bani, e despre viață, e necesar de înțeles că să fii econom, nu înseamnă să fii zgârcit, ci să fii prosper.
Știați voi oare că copilăria este cea mai frumoasă și visătoare parte a veții?
Și noi maturii ne amintim cu o deosebită plăcere de copilărie, de biblioteca copilăriei noastre, de poveștile cu pirați, de comorile ascunse în insulele îndepărtate, de corăbiile botezate ciudat cu echipaje pestrițe și căpitani cu care nu ți-ai fi dorit să dai nas în nas.
„Comoara din insulă” este romanul ideal pentru a aduce aminte nu numai elevilor, dar și părinților de poveștile cu pirați citite în copilărie, citindu-le copiii erau cu respirația neîntretăiată pentru a afla sfârșitul povestirilor înșirate de autor cu pensula sa pe hârtie.
La hanul „Amiral Benbow” (pe coasta de vest a Angliei) locuia un băiat cu numele Jim împreună cu tatal și mama sa. Ei aveau grijă de toți clienții ce trăgeau la han indiferent de gradul lor de civilizație. Dar, de obicei, ca peste tot apare câte un client care le face multe și mari probleme. Clientul Bill Bones era un pirat cu statut vechi, dânsul a fost secundar pe corabia temutului căpitan Flint. Curând aflăm că Bill Bones este dat în căutare de confrații săi pirați pentru că a luat o hartă și ei considerau că harta le aparținea echipei lor, la toți. Pe hartă era indicată o insulă a scheletelor unde era dosită o comoară de Bill Bones. Apoi urmează o luptă pe cinste care îl obligă pe Jim să părăsească hanul și să fie găzduit de către doctorul Livesey. Acest băiat cu curajul său face o descoperire foarte importantă ce va declanșa întreaga aventură. Dânsul găsește prin lucrurile lui Bill (nu vă divulg soarta de mai departe a piratului Bill Bones) harta mult dorită de căpitanul Flint și o luă asupra lui ca apoi să împărtășească împreună cu doctorul Livesey și guverantorul regiunii ce conține această informație. Acești doi eroi, mirosind parcă deja au tăinuit pe insulă, și au organizat o expediție spre insula comorii și încep să organizeze necesarul pentru a echipa o corabie cu care vor pleaca într-o astfel de aventură. Cu mare regret pentru ei, din echipajul angajat, în afară de tânărul Jim s-au alipit și câțiva pirați din vechea ceată a lui Flint, care mai târziu vor face multe necazuri pentru a lua în stăpânire corabia.
Deci de aici începe acțiunea, aventura, luptele între cele două tabere, rolul lui Jim fiind mereu unul foarte important, el dând dovadă de foarte mult curaj și pricepere de marinar. Până la îndeplinirea scopului final, găsirea comorii, eroii aveau de depășit multe necazuri, vor pierde mulți oameni, atât pirații, cât și echipajul doctorului Livesey, vor îndura mult frig, foame, sete și violență de la cei cu care vor călători împreună.
Dragii noștri utilizatori din rândurile elevilor de 9 – 15 ani, vă invit și vă îndemn să vizitați Biblioteca „Hristo Botev” să lecturați această carte plină de aventuri. Împreună cu Jim veți trăi clipe care vă vor face mai curajoși și mult mai onești.
Всемирный день поэзии празднует одну из наиболее ценных форм культурного и языкового выражения и идентичности. У каждого народа есть свои национальные поэты выражающие своей лирой глубокую и верную любовь, преданность своему народу, веру в его светлое будущее и трогательное, нежное описание родной природы и Родины вообще.
В поэзии Молдовы таким поэтом является Петр Бурлак-Вылканов, он первым стал писать и публиковать свои стихи на родном ему болгарском языке в послевоенный советский период, по его проторенным следам пошли многие литераторы, но место первопроходца принадлежит ему, поэтому и называют Петра Бурлак-Вылканова патриархом бессарабской болгарской поэзии. Творчество поэта входит во многие антологии, сборники, учебные пособия, изданные в Молдове, оно демонстрирует трепетную любовь и преданность своему роду, историческим корням, родине своих предков, но также ярко показывает искренние и глубокие чувства к краю, где родился и вырос, где жил и творил, где состоялся и был счастлив. Свое поэтическое вдохновение автор черпал из глубоких родовых корней, наполненных живительной влагой болгарских народных преданий и легенд. До конца своей жизни поэт достойно и с полной отдачей оставался верен памяти своих предков и как лирик создал новые, совершенно неповторимые формы поэтического творчества.
Благодаря данному празднику мы вновь можем вспомнить славное имя замечательного поэта, соприкоснуться со светлой рифмой творчества, уже вошедшего в культурную сокровищницу не только Молдовы, но и Болгарии, Украины. Добрую память о Петре Бурлак-Вылканове бережно хранят и передают последующим поколениям представители диаспоры бессарабских болгар Молдовы. В этом году подготовлена к печати Биобиблиография, посвященная выдающемуся поэту, созданная коллективом болгарской Библиотеки «Христо Ботев» г. Кишинева.
България — моя втора майка
Седни, мамо, отново до мене върху стария дървен креват. Седни, мамо, и пак разкажи ми за далечния край непознат.
Много мъничък бях аз тогава, слушах твоите думи безкрай за България млада, лазурна, за далечния пролетен край.
Горди българи наши живели, дето бяга Марица-река, и със болка голяма в сърцето ненавиждали робство, тъга,
И когато годините черни чернозема притискали твърд, за да пазят свойта родина, те поемали в огън и смърт…
…И на другия ден дълго скитах по баирите във мараня, и повдигах се дълго на пръсти, за да видя тази земя…
А години вървяха полека, натежаваха като плод. И крилатата дума България стана песен на моя живот.
Ето днес съм на двайсет години, зная аз, че не съм там роден… Втора майка и втора родина ти, Българийо, стана за мен!
Текст полдготов.: Лариса Барабаш, зав. отделом Библиотеки «Христо Ботев»
Библиотека "Христо Ботев" 