Cunoaştem Universul

                                

    

Ce este Universul? Ce se întâmplă în Univers? Oare cum decurg lucrurile acolo? Astfel de întrebări și multe altele  îi frământă pe elevii clasei a III-a a Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, și pentru a afla răspunsuri la ele au hotărât să facă o vizită la bibliotecă împreună cu diriginta Lucia Onila, pentru a cunoaște drumul spre bibliotecă, drumul spre mulțimea de cărți, drumul spre cunoștințele ce izvorăsc din cărți. Dornici de a vizita Biblioteca „Hristo Botev” ce se află pe bulevardul Grigore Vieru, nr. 25 din orașul Chișinău, ne-am pornit la drum. La bibliotecă copiii au fost întâmpinați cu multă plăcere de echipa bibliotecii, am făcut o excursie cu ei prin bibliotecă, li s-a prezentat colecţia bibliotecii din sala de lectură, sala împrumut, cu tact li s-a răspuns la întrebările puse de ei: cum pot deveni utilizatorul bibliotecii, să împrumute o carte, cât timp li se oferă pentru a o lectura, când trebuie returnată cartea, doar este așteptată și de alți utilizatori.

Ajungând în sala de lectură amenajată respectiv  pentru a se da start la un nou Serviciu „Sunt curios” destinată elevilor de vârsta lor, micii utilizatori au luat loc în patru grupuri la mesele pregătite și astfel a început discuţia / dezbatere la tema „Cuceresc universul”. Printr-un joc simplu cu ajutorul unei mingi, fiind aruncată de la unul la altul, a avut loc prezentarea elevilor, astfel sa făcut cunoștință cu fiecare dintre ei. Sala era aranjată cu diferite machete, desene, aplicații la tema selectată pentru serviciu. Am povestit copiilor despre soare, planete, nave cosmice, aștrii cerești ș.a. Apoi a urmat o sarcină pentru cele patru echipe — confecționarea unei nave cosmice, fiecare echipă având  pe masă materialele necesare. Toate patru echipe s-au isprăvit la timp cu concursul organizat pentru ei, navele cosmice  confecționate le-au primit în dar. La finele activității, elevii s-au apropiat de macheta mare a navei cosmice confecționate pentru activitate, au probat scafandrul, au privit cu atenție planetele, cum se rotesc în jurul soarelui, s-au interesat unde ar putea face așa studii pentru a deveni cosmonauți și a cuceri  spațiul cosmic. La Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” am descoperit copii frumoși, creativi, haioși, talentați și foarte deștepți, care au un bagaj de cunoștințe bogat, fiind dornici de a-l extinde tot mai mult.  Mulțumiți și plini de impresii  pozitive,  cu greu elevii s-au întors la liceu, nutrind  în sine dorința să revină iarăşi la bibliotecă.

54728618_2638690962839278_8604483574671867904_o

Olga Aga, bibliotecar

Реклама

Sănătatea e o comoară

      

Există probleme veșnice, cum ar fi: ce este dragostea, fericirea, soarta omului, apariția vieții  pe pământ ș.a., asupra cărora omenirea se zbate pentru a le defini și a le înțelege sute de ani. Dintre acestea face parte și sănătatea omului, și anume cum să ne menținem sănătoși și să trăim o viață cât mai lungă, fără chinuri și boli. Tot mai mult ne convingem că e necesar să începem a ne îngriji de sănătate cât mai devreme, începând cu cea mai fragedă vârstă. Am hotărât să discut această temă cu copiii și am organizat discuția/dezbatere intitulată „Vreau să fiu sănătos(sănătoasă)” care a avut loc în data de 20 martie curent la Biblioteca „Hristo Botev” cu participarea copiilor de la Academia copiilor „FasTracKids”, activitate inclusă în Serviciul „Pasionați de lectură”.

  Am ales să conversez pe această temă acum, primăvara, când organismul omului, ca și natura, are nevoie de purificare, de  eliberare de oboseala impusă de perioada rece a anului, de renovare și întărire. Plus la aceasta, activitatea urma să se desfășoare în ajunul Zilei Internaționale a Apei, ținând cont de faptul cât de importantă este apa pentru sănătate și în genere  pentru  viața noastră.

53921475_2625983244110050_8832485933669416960_o

      După un cuvânt de salut, am dat start discuției cu o convorbire despre apă și rolul ei în viața noastră, cum o folosim pentru respectarea igienei personale, a locului de trai, a orașului în care locuim. Copiii au fost activi  comunicând despre faptul la ce ne servește apa zi de zi. Aici am lecturat povestioara „Apa” selectată din cartea „Obișnuitul neobișnuit” de Cristina Bujor, precum și secvențe din cartea „Oare de ce…” de Barbara Taylor ce tratează diverse întrebări de științe ale naturii cu ajutorul cărora am completat cunoștințele copiilor cu informație interesantă și utilă despre apă precum: de ce avem nevoie de apă, cum s-o folosim cât mai rațional, de ce sunt rotunde picăturile de apă, de ce face balonașe săpunul, cine poate merge pe apă ș.a.

       Conversația despre o altă condiție de asigurare a unei sănătăți bune – mișcarea activă, sportul — a fost însoțită de o scurtă înviorare sportivă, copiii demonstrând că practică gimnastica,  unii regulat, alții uneori, apoi au urmat povestirile copiilor despre plimbări, călătorii săvârșite sau planificate pentru viitorul apropiat. Am intervenit aici cu poezia „Facem sport” de Ianoș Țurcanu care a confirmat cele spuse de copii: că sportul înseamnă sănătate, este o bucurie, îi ajută  să crească harnici și voinici, curajoși și plini de avânt, cum scrie poetul.

    O altă condiție importantă a unei sănătăți trainice este alimentația sănătoasă. Copiii m-au asigurat că știu cum trebuie de alimentat corect: că e necesar de mâncat la timp și bine, că se recomandă de consumat mai multe fructe și legume și mai puține dulciuri, de băut apă curată, sucuri și de limitat băuturile gazoase. Ca să demonstreze cât de bine micii noștri utilizatori cunosc fructele, pomușoarele și legumele, am invitat doi copii care trebuiau să selecteze din grămăjoara de fructe și legume amestecate (niște figurine colorate din cartonașe) produsele necesare pentru salate și pentru sucuri. Fetițele s-au descurcat bine, dând dovadă de cunoștințe și dibăcie. Apoi la toți copiii am împărțit ilustrate cu fructe și legume, atât de grădină și livadă, cât și de pădure și exotice cu imagini color și texte informative din colecția „Să cunoaștem lumea împreună!” destinate preșcolarilor și elevilor claselor primare, autoarea textelor fiind scriitoarea Silvia Ursache. Copiii au selectat legumele și fructele preferate și au povestit ce știu despre ele, de ce au ales unele anumite dintre ele.  

55591698_2625983547443353_8699051629179043840_o

  Ca să-ți menții sănătatea, trebuie și mintea să fie pusă în mișcare, antrenată, le-am atras atenție copiilor și la acest aspect. Aici în ajutor ne vin cărțile și biblioteca e la dispoziția tuturor, unde poți găsi literatură după toate preferințele. Copiii au mărturisit ce cărți au citit în ultima vreme, care le-au plăcut mai mult, apoi au răsfoit cărțile puse la îndemâna lor, ca să vadă ce ar dori să mai lectureze din arsenalul bogat al bibliotecii. Am finalizat activitatea cu o notă veselă, accentuând faptul că buna dispoziție, umorul, veselia de asemenea contribuie la întărirea sănătății.  Am  dat citire poeziilor hazlii “Vine  broasca de la mare” și „Hipopotamul”, apoi copiii au dezlegat ghicitori vesele.

       Da, sănătatea e cel mai de preț dar și trebuie să avem grijă de ea încă de mici, ne confirmă acest lucru  cu insistență și cărțile.

                                           Lidia Cîssa, bibliotecar                                                                        

Cuvânt despre cea mai scumpă ființă din lume

      Câte cuvinte frumoase la adresa mamei n-am pronunța — frumoasă, bună, blândă, înțeleaptă, harnică, duioasă, grijulie…, tot ar fi puține pentru a ne exprima profunda recunoștință față de cea mai scumpă ființă de pe Pământ care ne-a adus pe lume și ne-a condus de mână peste ani pe căile vieții cum a putut doar ea. Cine dacă nu mama ne poate înțelege mai bine, ne poate asculta  dorințele și tristețile, ne poate mângâia, ne poate consola, ne poate vindeca rănile, și cele fizice, și cele spirituale? Grija ei față de noi nu are sfârșit, deoarece pentru ea până la finele vieții rămânem a fi copii.

 

      „O, mamă, dulce mamă…” — așa s-a intitulat Medalionul literar desfășurat la Grădinița „Trofimaș” în data de 7 martie curent în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură». Activitatea a fost dedicată mamelor și  Zilei Internaționale  a Femeii — 8 martie. În primul rând, i-am adus un omagiu mamelor, celor care au pus începutul vieții pe Pământ. În acest sens femeia se aseamănă cu primăvara, ce renaște toată natura și umple tot Universul de lumină, căldură și flori. Mulți poeți și prozatori au dedicat minunate opere mamei, femeii în genere, celei mai slabe și totodată mai puternice ființe din lume. Am început lectura poetică cu versurile lui Grigore Vieru care a scris cele mai multe și mai frumoase versuri consacrate mamei și pentu care ea a fost, cu adevărat, cea mai dragă și mai scumpă ființă din Univers. Poetul a notat cândva niște fraze deosebit de frumoase referitoare la mamă: „Cea mai veche carte din lume este mama, cea mai frumoasă carte din lume este mama»; „Nu există nici floare, nici mamă urâtă».  Din placheta de versuri „Mama» unde sunt adunate frumoase și duioase versuri despre mamă pentru copii am efectuat lectura unora dintre ele, precum: „Mama una este», „Mama mea e doctoriță», „Mama mea e profesoară», „Ușoară, maică, ușoară», iar din placheta de versuri „Ghiocei» — renumita poezie „Tu, iarbă, tot ai mamă?» pe care ulterior le-am comentat și discutat împreună cu copiii. Copiii, apoi, au făcut rând la recitarea versurilor ale diverșilor poeți despre mamă, despre primăvară, dorind sa consemneze această sărbătoare prin interpretarea proprie a unei opere poetice. Astfel, au răsunat versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Geoge Coşbuc, Ada Zaporojanu ș.a. În continuare, am dat citire unui fragment din povestirea „Cele mai frumoase flori» de Grigore Vieru. În urma convorbirii asupra subiectului, copiii au înțeles că cele mai frumoase flori sunt cele care au mai multă miere, ca și omul plin de vorbe bune și fapte cuviincioase, iar cel mai frumos cadou adus în dar mamei e cel făcut de mâinile proprii, cel trudit. În final, am desfășurat concursul desenelor „Cel mai frumos buchet de flori pentru mama». Cele mai reușite desene au fost prezentate, comentate și pozate.

      Activitatea dedicată mamelor și tuturor femeilor a decurs vioi, interesant, plăcut, ne-a adus la toți satisfacție  și bună dispoziție. Copiii au fost activi, creativi, au demonstrat capacități oratorice bune. Din partea bibliotecii, micii noștri utilizatori au primit în dar câte un mărțișor, care urmează să le aducă și mai multă energie, vigoare, sănătate, bucurii, ca să le ajungă pentru tot anul.

                                                                         Lidia Cîssa, bibliotecară

Romanul „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de Elizabeth George

        Romanul  „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de scriitoarea Elizabeth George Speare vine să-i adune pe tinerii cititori în minunata lume a cărţilor, acolo unde viaţa este colorată în mulțimea de culori a curcubeului, iar oamenii cu sufletul bun  ar trebui să fie mereu apreciați și  să câștige.

       Eroina principală a romanului Kit Tyler, o tânăra în vârstă de 17 ani, face o călătorie cu corabia „Delfinul”, pe fluviu, și se îndreaptă spre Wethersfield,  locul unde locuiește unchiul şi mătuşa ei. Pentru acea  perioada a  secolului al XVII-lea, ca o copilă, să poată să înoate şi să citească era uimitor pentru toți cei din jur. Fata la vârsta ei avea calităţi demne de invidiat, care depăşeau cu mult tipul femeilor anilor 1687. Imediat după moartea bunicului, Kit a fost nevoită să vândă tot ce-i rămase: terenuri, casa, sclavii şi chiar mobila, pentru a achita toate datoriile. Rămasă singură pe lume şi fără ajutor, a decis să meargă la sora mamei sale. Şi-a strâns toate lucruşoarele ce le mai avea în şapte cufere, a urcat pe un vas şi dusă a fost. Dar, ca această călătorie să aibă loc, tânăra a fost nevoită să o vândă pe negresa care o slujea.

     Mătuşa Rachel Wood avea două fetiţe, pe Mercy şi Judith. Pentru acestea despachetarea cuferelor verişoarei lor a adus multă bucurie căci fetele nu mai văzuseră niciodată atâta bogăţie şi frumuseţe: rochii, jupoane, papuci sau bonete, toate acestea reprezentau o exclusivitate pentru ochişorii curioşi ai celor două verișoare. Viaţa în casa familiei Wood era total diferită de traiul cu care era obişnuită Kit; aici, nu existau servitori aşa că toate treburile gospodăreşti trebuiau săvârşite de membrii familiei; torsul, gătitul, săpatul şi chiar curăţenia erau treburi zilnice şi la îndemâna oricui. Bine, nu chiar a oricui, ci doar a celor ce erau învăţaţi cu munca, nu în cazul lui Kit, ce era obişnuită cu servitori. Cunoaşterea alfabetului și cititul o ajută enorm pe Kit în noua sa viaţă; Kit împărtăşește cunoştinţele sale copiilor nevoiaşi, de unde primește chiar un mic salariu unde fiecare copil plătea patru pennies pe săptămână, altă dată  în loc de bani, plăteau  ouă, lână sau alte lucruri dintre-astea. Astfel, tânăra Kit îşi va putea ajuta noua familie, căci la treburile gospodăreşti nu se prea pricepe deloc. Fiecare produs primit este ca o mană cerească pentru familia Wood. Atunci când Kit a decis să organizeze o piesă de teatru unde elevii au devenit actori a fost o alegere proastă ce i-a pus serviciul de profesoară în pericol. Întristată cu lacrimi pe faţă, fata a alergat cât a putut de repede la Lunca Mare, un loc splendid, cu aer curat şi verdeaţă cât vezi cu ochii. Aceasta a fost ziua în care Kit a întâlnit-o pe bătrâna Hannah Tupper, bătrânica  ce era singurică, departe de lume doar cu pisicile şi caprele sale dar despre care oamenii vorbeau că este o vrăjitoare. În casa acestei bătrâne, Kit a găsit o mâncare caldă, o vorbă bună şi o linişte sufletească, cum nu mai văzuse la nimeni de când sosise pe meleagurile de aici. Kit era deosebită și de la ea venea o rază de lumină și căldură. Ea îi făcuse zilele mai frumoase bătrânei Hannah cu vizitele şi discuțiile sale. Totul era bine, dar într-o bună zi o boală necunoscută a apărut pe meleagul satului și a pus stăpânire pe copilași. Unii mai fragili au pierdut lupta cu viaţa și decedau. Dar, cu părere de rău părinţii disperați, credeau că poate fi un blestem ce a căzut asupra lor din cauză că au adăpostit-o  pe bătrâna Tupper. Pentru răzbunare s-au adunat bărbaţi şi femei și au pornit  spre casa bătrânei cu gândul de a-i pune capăt zilelor, însă Kit a reușit să o salveze pe bătrâna doamnă de furia oamenilor. A urcat-o pe barca Delfinul ce urma să o ducă acolo unde prietenul său Nat va avea grijă de Tupper și de pisica sa. Pentru fapta sa, fata urma să primească o pedeapsă. Pedepsele pe atunci erau dure, se tăia nasul, urechea sau se însemnau pe corp cu fierul încins ș.a. A fost pedepsită fata ori nu, vei putea afla doar citind romanul „Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei”. Vă  recomand să lecturați acest roman deosebit de interesant.

                                                                                     Olga Aga, bibliotecară

Străzile oraşului Chişinău au devenit pagini de istorie (despre personalităţi şi evenimente bulgare)

    Ghidul enciclopedic Chişinău: Străzi, bulevarde, pieţe, parcuri: ghid encicl. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Dep. Memoria Chişinăilui; ed. îngr. de Mariana Harjevschi; coord.: Lidia Kulikovski, Ana Răileanu; alcăt. : T. Foiu, C. Tricolici, N. Măşcăuţanu, I. Osovschi; red. şt. Andrei Eşanu; red.: Vlad Pohilă; cop.: Valeriu Herța. – Chişinău : [S. n.], 2017. – 382 p.

       Lucrarea, a fost elaborată de colaboratorii Departamentul „Memoria Chişinăului” și editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cuprinde informaţie succintă despre bulevarde, străzi, pieţe, parcuri, precum şi despre oameni şi evenimente în memoria cărora au fost numite. Pentru elevi a fost  curios faptul că sa editat o asemenea carte valoroasă. Lecţia publică „Bulgarii în istoria Chişinăului” desfăşurată cu elevii de la Liceul Teoretic „G. Meniuc” din Chişinău a fost utilă şi benefică, deoarece au aflat că pe parcursul anilor în oraşul Chişinău au locuit şi locuiesc scriitori, savanţi, oameni de cultură care au lăsat urme frumoase în istoria oraşului. Au aflat, de asemenea, că orice stradă este denumită în numele unei personalităţi conform deciziei Primăriei Municipiului Chişinău, numărul şi data documentului conform căruia a fost denumită sau redenumită ori reconfirmată denumirea străzii, în ce an, în ce sector, cartier este localizată, cu ce stradă se intersectează, ce străzi paralele sunt şi chiar şi lungimea străzii. În lucrarea dată este stipulată o informaţie deplină despre istoria străzii şi date biografice despre personalitate al cărei nume îl poartă strada, monumente și plăci comemorative care se găsesc pe stradă. Se indică şi rutele de transport public urban ce circulă pe strada respectivă. Conform denumirii străzilor se descrie istoria oraşului. Pentru a ne putea folosi uşor de ghidul enciclopedic, sunt elaborate şi amplasate la sfărşitul cărţii indexuri auxiliare: Index alfabetic de bulevarde, străzi, stradele, pieţe, parcuri; Lista străzilor noi din 1989; Denumiri de străzi vechi şi noi; Index de monumente, plăci comemorative; Index tematic şi Dimensiunea străzilor.

      Lecţia şi cărţile prezentate au fost puse în discuţie. Elevii au adresat numeroase întrebări cu privire la diverse străzi din oraş, la  strada unde locuiesc, în ce an a apărut şi câte denumiri anterioare a avut, în memoria căror personalităţi a fost numită sau redenumită, astfel aflând lucruri interesante despre unele personalităţi remarcabile numele cărora îl poartă străzile din oraşul Chişinău.

     Elevilor le-au fost propuse, de asemenea, şi teste „Cât de bine știți străzile Chișinăului”. Desigur, tinerii au demonstrat că cunosc străzile oraşului, unii motivând prin faptul că au aflat despre multe din ele mergând la rude, primblându-se cu prietenii,  schimbându-şi  instituţia de învăţământ sau locul de trai.

      În baza ghidilui, le-am  dat sarcină tinerilor de a găsi în carte tot ce are legătură cu Bulgaria, bulgari în toponimia Chișinăului. Cu ajutorul indexului Denumirea străzilor, tinerii uşor au  găsit  informaţie despre  str. Bulgară, str. Hristro Botev, str. Sofia, str. Plevna, str. Minkovskaia (actualmente George Coșbuc), str. Liuba Dimitriu, str. Dorobanţi, str. Piaţa Voluntarilor bulgari, str. Griviţei, str. Bugeacului, aflând şi denumirile anterioare ale acestor străzi, anul când au fost numite. Iar  Indexul de monumente, plăci comemorative le-a oferit tinerilor informaţie despre  localizarea  monumentelor şi plăcilor comemorative dedicate bulgarilor cu indicarea anului, numelui sculptorului, arhitectorului şi străzii pe care sunt acestea amplasate. Comunicând între ei, au selectat Plăcile comemorative : Vasil Levski, erou bulgar, care se află pe str. Studenţilor nr. 3/3 ; Aici a fost hotelul „Victoria”. În luna august 1875 aici s-a aflat şi a lucrat marele poet revoluţionar bulgar Hristo Botev, care se află pe str. Aleksandr Puşkin nr. 30 ; Evenimentul  formării la Chişinău a detaşamentelor de voluntari bulgari în anul 1877, lucrare de sculptorul Vasile Spinei şi instalată în anul 1980, care se află pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 73 ; În onoarea plecării armatei ruse şi voluntarilor bulgari care au plecat de la gara din Chişinău la 24 aprilie 1877 pentru a participa la eliberarea popoarelor din Balcani de sub jugul otoman, care se află pe str. Aleea Gării nr. 5 ; Hristo Botev, poet, om politic bulgar, basorelief instalat în anul 1980, autorii proiectului sunt arhitectorul Gr. Solominov şi sculptorul V. Kuzneţov, ce se află pe str. Hristo Botev nr. 2 ; Eroii voluntari bulgari în bătălia de la Şipka, care se află pe str. Nicolae Dimo nr. 6, Stela comemorativă a fost proiectată de arhitectorul V.Dementiev şi pictorii V. Novik, I. Şehanovski – însemn monumental.

Oraşul Chişinău a primit şi a găzduit pe parcursul anilor zeci de mii de oameni care au fugit de asuprirea Inperiului Otoman, aici găsindu-şi refugiul şi a doua casă. În acest oraş sau născut personalităţi marcante, care ulterior au devenit vestite. Străzile ce poartă numele unor personalităţi de etnie bulgară au o istorie bogată, care se reflectă şi în acest ghid enciclopedic.

      Cu siguranţă, lecţia publică în cauză le-a fost de folos elevilor care au aflat multe informaţii utile despre etnia bulgară de la Chişinău.

                                                      Angela Olărescu, șef filiala „Hristo Botev”