În memoria victimelor Holocaustului


       50398027_2507876335920742_7890910514044207104_oSunt de părerea că nu este vreun om pe pământ care ar rămâne indiferent auzind sau citind despre Holocaust, care n-ar fi ulterior pătruns de durere și de indignare pentru această nemaipomenită crimă a umanității. În perioada 21-29  ianuarie curent, când se comemorează victimele Holocaustului, la Biblioteca „Hristo Botev”, ce s-a alăturat tuturor oamenilor progresiști din lume, de asemenea, s-au desfășurat activități consacrate victimelor Holocaustului care reprezintă o tragedie a evreilor Europei secolului XX.

În data de 22 ianuarie, în cadrul Serviciului „CinemaParc”, pentru o grupă de utilizatori ai bibliotecii a fost demonstrat filmul „Alegerea Sofi”care este o ecranizare a romanului cu același nume a scriitorului William Straiton. În film se povestește despre soarta tragică a unei tinere  femei evreice și a copiilor ei care au trecut prin chinurile din lagărele de concentrare naziste și prin  exterminarea fizică în camera cu gaze. Este un film cu adevărat de groază, vizionându-l pe care te trec fiorii, în sensul direct al cuvântului.50979310_2526180194090356_57282743330930688_o

      Lecțiile publice cu genericul „Holocaustul — cel mai mare genocid al umanității», „Holocaust – Amintiri vii” au avut loc în incinta bibliotecii cu participarea elevilor claselor liceale de la Liceul Teoretic „M. Sadoveanu” și Liceul Teoretic „G. Meniuc”. A desfășurat lecțiile publice profesorul universitar, dr. habilitat în istorie Anatol Petrencu care a povestit elevilor din istoria Holocaustului — fenomen declanșat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, oprindu-se detaliat și la acest mansacru cu referire la comunitatea evreiască din Moldova. Generația mai în vârstă cunoaște mai multe despre fenomenul exterminării fizice și morale a evreilor de către naziști în acea perioadă. Mai puțin știe despre această grozăvie tineretul și scopul lecției în cauză a fost ca să afle și ei despre această catastrofă a omenirii, ca aceasta să nu fie dată uitării și să nu se repete niciodată. Lectorul a vorbit, într-o manieră accesibilă pentru liceeni, despre formele și metodele de nimicire fără de un pic de milă a oamenilor „vinovați»  doar de faptul că s-au născut evrei, despre proporțiile pe care le-a avut această dramă tulburătoare atât în Moldova, cât și în alte țări, indicând și date statistice și nume concrete de persoane care au organizat aceste campanii nemiloase, terori înfăptuite de către naziști și susținătorii lor, precum mareșalul Ion Antonescu — în Moldova și România, nepotul nazistului Ribbentrop – în alte țări, alții. Lectorul a indicat, de asemenea, locul unde a fost plasat pe timpul războiului geto-ul evreiesc în Chișinău, unde au fost adunați, chinuiți și apoi exterminați  mulți reprezentanți ai comunității evreiești locale — în prezent în acest loc se află Maternitatea de pe bd. Grigore Vieru. Lectorul a comunicat elevilor și despre persecutarea evreilor pe parcursul istoriei care au precedat Holocaustul din perioada războiului — pogromurile de la începutul sec. XX, încă pe timpul țarismului, în Basarabia și România, precum și deportările și represiile declanșate odată cu instalarea puterii sovietice în Moldova și alte țări prin care au trecut familiile evreiești. Lectorul dl Anatol Petrencu a remarcat și despre faptul că problema Holocaustului este actualmente studiată de către istorici, dumnealui fiind unul dintre ei, despre care au fost scrise multe cărți. Au fost menționate cărțile „Holocaust: file din istorie» de Sergiu Nazaria, „История евреев Молдовы» de Е. Брик și altele, ce sunt și în colecția bibliotecii noastre. Pentru a confirma cele povestite a fost demonstrat la ecranul mare filmul „Lagărele morții”.

50982564_2507876319254077_5211186950991511552_o

Cu ocazia acestui eveniment, în sala de lectură a bibliotecii am amenajat expoziția intitulată „Adevărul despre Holocaust» unde sunt exponate cărți la tema dată din care utilizatorii noștri pot afla mai detaliat despre această tragedie umană, cărți ce conțin date istorice și dovezi documentare, de exemplu: Е. Брик. „История евреев Молдовы», S. Nazaria „Holocaust: File din istorie», „Holocaust — tragedia evreilor Europei sec. XX» ș.a, precum și cărți de literatură artistică : cărțile renumitului scriitor umanist, antifascist  E. M. Remarque „Noapte la Lisabona», „Iubește-ți aproapele», „Viață pe împrumut» etc. , И. Штемлер „Война детей», А. Рыбаков „Тяжелый песок», L. Lowry „Numără stelele» ș.a.

În această perioadă de asemenea a fost desfășurată revista bibliografică „Трагедия еврейского народа — Холокост» pentru un grup de cititori interesați de această dramă cu ecou international.

Omenirea comemorează jertfele Holocaustului ca în viitor să se evite asemenea crime împotriva umanității, șă se combată orice formă de descriminare și antisemitism ca generația în creștere  să nu-și cultive ura față de oricine care este altfel, are altă religie, altă culoare a pielii, altă naționalitate, ci să fie mai toleranți, mai sensibili față de durerea și suferințele altora.

Lidia Cissa, bibliotecară

Реклама

Бабинден — национальный праздник


     Этот праздник пришел с незапамятных языческих времен и по сей день отмечается женской половиной с большим энтузиазмом. Он посвящен повивальным бабкам или женщинам зрелого возраста, помогавшим в старину при родах. Обычно воспринимается как своеобразный женский ответ многочисленным «мужским» праздникам календарного года.

           Рано утром к старухе-акушерке идут женщины, чьи дети в возрасте от 1 до 3 годов. Там во дворе, под фруктовым деревом проводится ритуал «умывания рук». Молодые женщины, которые захватили с собой из дому ведерко с чистой водой, мыло и новое полотенце, поливают повивальной бабке, чтобы та помыла руки, а потом подают ей полотенце, которое она принимает в дар (еще в дар повивальной бабке приносится одежда, полотно — все это кладут ей на правое плечо). При этом ритуале старуха старается поднять как можно больше брызг кверху с наговором, чтобы ребенок женщины бегал, прыгал и был всегда здоров. Со своей стороны старуха тоже дарит матерям детские носочки и рубашечки, а если с матерью пришел и ребеночек, то она завязывает ему на руку монетку или фигурку лошадки сплетенными нитками (красной и белой).

            В этот день все женщины собираются на обед к повивальной бабке. Каждая приносит с собой вино, ракию, вареную курицу и обрядовый хлеб и при входе в дом целует хозяйке руку. За столом все веселятся, шутят, разговоры почти всегда исполнены сексуальным подтекстом. Сама повивальная бабка иногда проводит ритуалы, которые должны помочь женщинам иметь больше детей. На это застолье мужчинам вход воспрещен, но в определенный момент они являются в дом старухи, переодетые волами с рогами, с заранее приготовленным ковшом или тележкой, забирают старуху, заталкивают ее в ковш или сажают на тележку и везут ее на реку, где купают в воде. Это обрядовое купание повивальной бабки делается для того, чтобы в новом году она была здоровой и сильной. Праздник заканчивается вечером весельем и танцами на площади.

       Отметили этот замечательный праздник и болгарки Кишинева. В Библиотеке «Христо Ботев», которая стала весьма привлекательным местом города для местных болгар, развернулись сценки ритуального проведения праздника со всеми сопутствующими атрибутами; бабкой-повитухой, специальным священнодейством для всех женщин, застольем, где были представлены блюда национальной кухни. Было интересно и весело, особенно для всех тех, кто впервые присутствовал на данном празднестве.

                                                                                             Сост.: Барабаш Л.

 

Eterna lumină a creației Marelui poet


    50295347_2493077804067262_839116578187378688_oLumina sărbătorilor de iarnă și-a orientat razele spre alte mari sărbători – Ziua Culturii și Ziua de naștere a Marelui poet român Mihai Eminescu. „Zilele Eminescu” au fost consemnate și la Biblioteca „Hristo Botev”, alături de întreaga comunitate din țară, printr-o gamă de activități. În cadrul Serviciului „Pasionați de lectură” au fost desfășurate două ore de lectură cu copiii de la grădinițele din teritoriu „Dulce copilărie”, „Lumina operei poetului nemuritor” și Medalionul literar-muzical „Mihai Eminescu și lumea copilăriei”. Ne dorim mult ca copiii încă de la această vârstă fragedă să înceapă a-l citi și a-l cunoaște pe renumitul poet național  Mihai Eminescu  care toată viața își găsea alinare în lumea copilăriei. După cum notează în eseul său „Eminescu” scriitorul Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, fiind foarte român, este universal, accentuând prin aceste cuvinte importanța creației poetului care promovează valorile umane cele mai de preț precum : cinstea, demnitatea, sinceritatea, omenia, dragostea de țară, de plaiul natal, frumusețea spirituală etc., de aceea este recomandabil pentru toate vârstele și toate națiunile.

      Ora de lectură „Dulce copilărie” a avut loc la Grădinița „Trofimaș”  la 14 ianuarie curent. Copiii au aflat unele date importante din biografia poetului, de asemenea și despre operele poetului pentru copii, au luat cunoștință de cărțile cu versuri pentru copii scrise de Mihai Eminescu de care dispune biblioteca, au recitat și au înscenat în grup poezia „Somnoroase păsărele”, apoi au desenat scene din această poezie fiecare în felul său, cele mai bune desene au fost comentate de către copii.

     O altă Oră de lectură cu genericul „Lumina operei poetului nemuritor” s-a desfășurat la Biblioteca „Hristo Botev” împreună cu preșcolarii de la Academia copiilor „FasTracKids” în data de 16 ianuarie curent. Cu ajutorul filmulețului „Eminescu și creația pentru copii” demonstrat la ecranul mare, împreună cu copiii am vizitat casa din Ipotești din România cu locurile natale unde a copilărit Mihai Eminescu, astăzi Memorialul Ipotești, am ascultat o ușoară prezentare a celor mai renumite poezii pentru copii ale lui Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule”, „Revedere”, „La mijloc de codru des”, „Somnoroase păsărele” ș.a), apoi am prezentat cărțile cu operele poetului de la expoziția „Sub raza gândului etern”, dintre care am evidențiat cartea „Unde ești copilărie?”, editor Silvia Ursache, unde sunt adunate cele mai frumoase poezii pentru copiii scrise de Mihai Eminescu  din care am lecturat poeziile „La mijloc de codru des…”‚ „Lebăda”, am vorbit despre dragostea nemărginită a poetului față de plaiul natal – dealurile înverzite, luncile cu flori, codrii cu foșnetul frunzelor,  cu ciripitul păsărilor, șopotul izvoarelor, balta, lacul plin cu flori de nufăr ce și-au găsit reflectare în versurile poetului. Copiii au recitat versuri de Mihai Eminescu care le-au plăcut mai mult: „Revedere”, „Ce te legeni”, „Fiind copil, păduri cutreieram…”, „Somnoroase păsărele”, un fragment din „Luceafărul” ș.a. Ulterior, am prezentat cartea „Luceafărul”, scoasă în lumină la Editura „Silvius Libris” din Chișinău,  la ilustrarea căreia au fost folosite lucrări de mătase ale pictoriței Olesea Șibaev, accentuând faptul că aceasta este cea mai valoroasă operă a poetului, am povestit foarte succint subiectul cu lectura selectivă a textului. În continuare, împreună cu copiii am vizionat filmul cu desene animate „Luceafărul” la ecranul mare, pentru ca copiii să memoreze mai bine textul și subiectul și să se convingă de bogăția emoțiilor concentrate în această operă poetică și ca emoțiile trăite să fie mai vii.50274383_2493598757348500_2984849460078575616_o

      Programul Medalionului literar-muzical „Mihail Eminescu și lumea copilăriei”, care a avut loc în data de 16 ianuarie cu participarea copiilor de la Grădinița „Licurici”, a fost, de asemenea, variat. După o scurtă informație despre viața și activitatea literară cu referire la poezia pentru copii cu demonstrarea la ecranul mare a locurilor de baștină a poetului — casa din Botoșani și casa din Ipotești, priveliștile din împrejurimile acestor localități, pozele poetului și a rudelor lui, am efectuat  lectura și comentarea unor poezii ale poetului selectate din cărțile de la expoziția „Sub raza gândului etern…”. Ulterior, copiii au recitat versuri de Mihai Eminescu în duet – „Revedere” și „Ce te legeni…”, în grup – „Somnoroase păsărele”, individual alte versuri: „Crăiasa din povești”, „Și dacă…”, fragmente din poemul „Luceafărul”, după care am vizionat filmul cu desene animate „Luceafărul”. La finele actvității, am vorbit și despre muzicalitatea versurilor lui Mihai Eminescu, despre versuriule care au fost transpuse pe muzică, cum ar fi : „A ruginit frunza din vii…”,  „Sara pe deal”, „Ce te legeni…”, „Somnoroase păsărele” ș.a. Apoi am ascultat cântecul „Sara pe deal” cu imaginile respective la ecran, ulterior în cor, împreună cu copiii, am interpretat cântecul „Somnoroase păsărele”, care e cunoscut de către toate generațiile de copiii ca cântec de leagăn.50241572_2493077217400654_4638574536629944320_o

     După asemenea activități cu copiii  desfășurate an de an, mă conving iarăși și iarăși că Eminescu trăiește și va continua să trăiască peste vremuri, atăta timp cât copiii, chiar și cei mici, vor citi versurile Domniei Sale și se vor pătrunde de sentimentele profunde ce izvorăsc din ele. Cu ajutorul cărților îl vom ține pe Marele poet aproape de noi.„Luceafărul” poeziei noastre strălucește în continuare, numele poetului îl poartă astăzi  biblioteci, librării, licee, teatre, străzi din Moldova și România, și își revarsă razele peste Univers.

 

Lidia Cîssa, bibliotecară

Hristo Botev — un poet de neuitat în rândurile bulgarilor din Republica Moldova


49682482_2153777231312407_414746759638548480_n

      Azi, 6 ianuarie 2019, comunitatea bulgară din Chişinău s-a întrunit în faţa bustului  marelui poet bulgar Hristo Botev (1848-1876), care se află în sectorul Botanica a capitalei noastre pe strada care îi poartă numele. Cu 171 de ani în urmă, în oraşul Kalofer (Bulgaria) în familia dascălului Botio Petkov s-a născut viitorul poet şi revoluţionar bulgar Hristo Botev. Viaţa lui a fost legată şi de Basarabia. După ce el termină studiile din Odesa, în anii 1866-1867 a activat ca  învăţător în colonia bulgară Zadunaevka. Hristo Botev de câteva ori a vizitat şi Chişinăul pentru a convinge pe reprezentanţii înstăriţi ai comunităţii bulgare să aloce bani pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul Otoman. De aceea, memoria lui Hristo Botev în Chişinău este vie şi astăzi. Anul acesta în faţa monumentului s-au adunat reprezentanţi ai diferitor Societăţi obşteşti şi ştiinţifice bulgare din ţara noastră. Biblioteca «Hristo Botev», care îl are ca patron pe Hristo Botev, prin intermediul dnei directoare Angela Olăreacu de asemenea fost prezentă la eveniment.

49947867_2067992763314191_1898439612859154432_n

Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad


20181220_174021    În cadrul Serviciului «Българско огнище» la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat Masa rotundă „200 de ani de la naşterea lui Dimităr Mutev, director al Gimnaziului din Bolgrad” Moderator al evenimentului fiind dr. în istorie Ivan Duminica. Comunicări la tema dată au avut dl dr. Ivan Zabunov (Elena Muteva — prima poetesă bulgară, traducător şi folclorist), dr. Ivan Duminica (Dimităr Mutev – director la Gimnaziul din Bolgrad), dna dr. Liubomira Jacote (De la istoria slavonă bulgară până la Gimnaziul din Bolgrad) şi directoarea bibliotecii Angela Olărescu (Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad). Scoţând în evidenţă câteva volume din colecţia bibliotecii am selectat informaţia necesară publicului cititor.

     Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” posedă suficient material în care se reflectă toată istoria activităţii Gimnaziului din Bolgrad. Vorbitorii precedenţi au destăinuit o amplă informaţie cu amintiri despre primul Gimnaziu bulgar modern şi directorii lui. Mie îmi rămâne să vă descriu ce informaţie avem despre Gimnaziul din Bolgrad, despre oamenii de vază care au învăţat în gimnaziul dat şi şi-au adus aportul în prosperarea plaiului natal. Dar pentru a descoperi mai în detalii acest cerc vreau să vă fac cunoştinţă cu istoria Gimnaziului din Bolgrad prin menţionarea cărţilor din colecţia bibliotecii noastre, enumerând toate etapele de dezvoltare şi funcţionare a Gimnaziului, renumita instituţie de învăţământ.

         În biblioteca noastră este ce-a mai veche carte, în care se vorbeşte despre istoria Gimnaziului din Bolgrad cu denumirea „Schiţă istoriografică asupra Gimnaziului „Imperatorului Alecsandru al III-lea” în Bolgrad” (Историческiй очеркъ гимназiи Императора Александра III въ Болградъ), autor fiind istoricul Constantin Mislavski. Este o carte unicală, căci este prima carte scrisă despre gimnaziul, e în limba rusă. Ea este preţioasă, căci în ea sunt incluse documente din arhiva Bolgradului, dar cu anii unele documente sunt pierdute din cauza războiului sau din alte pricini. Istoricul Constantin Mislavski din anul 1886 a fost învăţător de limba rusă şi alte disciplini în gimnaziul. Pentru meritele pedagogice profesionale a fost decorat cu Ordinele „Sfântul Ana” şi „Sfântul Stanislav” de catgoria III. În cartea sa dumnealui descrie rolul principal al Gimnaziului în dezvoltarea învăţământului, culturii şi vieţii spirituale a poporului bulgar din Basarabia în sec. XIX.

     În volumul dat complet se descrie istoria deschiderii gimnariului, despre stăruinţele primilor susţinători în amenajarea şi acumularea celor necesare pentru elevii din gimnaziu. Un capitol aparte este dedicat directorului Dmitrii Mutev pe când a activat în gimnaziul dat. Foarte larg este descrisă partea de studiu a Gimnaziului, dar şi a activităţii bibliotecii, tipografiei şi a pansionatului.

         O altă culegere foarte interesantă „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската Гимназия), editată în anul 1993 şi este în limba bulgară, conţine materialele conderinţei internaţionale dedicate jubileului 135 de ani de la deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Conferinţa internaţională s-a desfăşurat la 26-27 mai în anul 1993 la Sofia (Bulgaria) organizată de Centrul cultural „Vasil Aprilov” sub conducerea Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului. În culegere sunt incluse comunicările cercetătorilor ştiinţifici de la conferinţa dată. Aici putem menţiona, că sunt incluse şi comunicările istoricilor bulgarişti de la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, ca dr. Ivan Grek, profesor Nicolai Cervencov, dr. Ecaterina Celak ş.a.

     Tot în culegerea dată sunt incluse imagini foto în documente care au fost prezentate la expoziţie în cadrul conferinţei, ce confirmă rolul important în dezvoltarea spirituală al poporului bulgar.

           Multe lucrări dedicate deschiderii Gimnaziului din Bolgrad sunt scrise de dr. în istorie Ivan Grek. Una din ele este „Şcoala din satele bulgare şi găgăuze în coloniile din sudul Imperiului rus în prima jumătate a sec. XIX” (Школа в болгарских и гагаузких поселениях юга Российской империи в первой половине XIX века), unde în capitolul I este articolul „Descrierii Proiectelor”, în care se descrie munca enormă depusă pe parcursul a multor ani la elaborarea planului, ce au dus la scopul final de deschidere a Gimnaziului bulgar din Bolgrad, având un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și culturii bulgare. Autorul subliniază, că deschiderea Gimnaziului a avut loc dovadă iniţiativei, participării şi finanţării populaţiei locale din Bolgrad.

           Vreau să vă atrag atenţia la monografia „Activitatea pedagogică şi viaţa iluminării culturale a migranţilor bulgari în Basarabia (1856-1878)” (Училищното дело и културно-прсветният живот на българките преселници в Бесарабия (1856-1878), autor dr. Ecaterina Celak. Cartea începe cu informaţie despre istoria migranţilor bulgari din Basarabia şi lent trece la dezvoltarea de iluminarea culturală.

     Un capitol aparte este dedicat Gimnaziului din Bolgrad. Sunt interesante Anexele din monografie:  În primul rând este Lista profesorilor din Gimnaziu;

  1. Lista cărţilor editate în tipografia din Gimnaziul din Bolgrad.
  2. Lista absolvenţilor ce au terminat Gimnaziul în anii (1868-1878).

     Istoricul dr. Ecaterina Celak este originară din Tvardiţa (Moldova), a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie, a activat la Academia de Ştiinţe a Moldovei în secţia „Bulgaristica”. Este autor a multor lucrări ştiinţifice în domeniul dezvoltării iluminării culturale a bulgarilor basarabeni.

            Cunoscut nouă toţi în Moldova şi Ucraina este istoricul Nicola Karaivanov ce a publicat o culegere dedicată jubileului de 150 ani despre „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската гимназия) în Odesa în anul 2007. În culegerea dată sunt incluse articolele dumnealui care au fost publicate în paginile ziarului „Roden crai” oraşul Odesa în perioada februarie 1991 – iunie 2007. Conform conţinutului articolele descriu date şi momente istorice legate de Gimnaziul din Bolgrad. Culegerea constă din 3 capitole:

  1. Primul capitol deţine articole cu informaţie dedicată deschiderii şi dezvoltării activităţii Gimnaziului din Bolgrad.
  2. Al doilea capitol conţine informaţie despre directori şi profesori ai Gimnaziului din Bolgrad, printre care sunt şi renumiţii Dmitrii Mutev şi Dmitrii Agura.
  3. Al treilea capitol este dedicat absolvenţilor Gimnaziului din Bolgrad printre care unii din ei au devenit Miniştri în Guvernul Bulgariei, eroi militari în Bulgaria, politicieni de vază şi în alte sfere şi domenii de activitate.

            Încă o carte a autorului Nicola Karaivanov „Momente istorice ale eroilor ţării noastre” (Събития и герой от родната ни история). În volumul dat este articolul: „Această sfântă instituţie de învăţământ” cu denumirea citatei al poetului şi eroului Bulgariei, Hristo Botev, numele căruia îl poartă Biblioteca noastră. În articolul dat dr. Nicola Karaivanov detaliat descrie deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Un alt articol este dedicat primilor învăţători şi fondatori ai Gimnaziului. În volumul dat în unele articole se descrie activitatea tipografiei de pe lângă Gimnaziul, unde se tipăreau primele manuale şi alte tipuri de cărţi, precum şi ziare şi reviste în limba bulgară.

            Vreau să vă fac cunoştinţă încă cu un articol ce este inclus în volumul „Bulgarii Moldovei şi Ucrainei – limba, literatura, istoria, cultura şi învăţământul” (Българите от Молдова и Украйна – език, литература, история, култура и образование). Articolul profesorului Stefan Doinov, Institutul de istorie a Academiei de Ştiinţe în Bulgaria, „Gimnaziul din Bolgrad în istoria de mişcare a iluminării bulgarilor”, menţionez, că dumnealui subliniază, că odată cu deschiderea Gimnaziului repede se formează intelectualitatea bulgară, ce a contribuit la dezvoltarea şi modernizarea vieţii. Cel mai important scop al Gimnaziului din Bolgrad a fost pregătirea cadrelor intelectuale pentru necesităţile poporului bulgar.

         În încheere vreau să mă expun, că deschiderea şi activitatea acestui Gimnaziu a fost un eveniment important în viaţa bulgarilor basarabeni şi pe viitor şi în istoria Metropolitană în Republica Bulgaria.

 

Angela OLĂRESCU, şef  Filiala