În lumea basmelor lui Mihai Eminescu


Copiii îl cunosc pe Mihai Eminescu ca pe un poet care a scris frumoase poezii despre natură, şi anume despre codrii din locurile natale, pădurea cea dragă şi vieţuitoarele din ea, izvoraşele şi şoapta frunzelor, somnoroase păsărele, despre lacul cel albastru plin cu flori de nufăr, cu lebede şi raţe plimbându-se pe apele lui, despre anii de copilărie cu felurite jocuri şi ştrengării ş.a. Dar puţini dintre ei ştiu că Marele Poet a creat şi basme, care pot fi citite atât de către copii, cât şi de adulţi. Din acest motiv şi ţinând cont de faptul că basmele şi poveştile este genul literar mult îndrăgit de copii, ce îi duce într-o lume fantastică, plină de miracole şi mister, cu personaje înzestrate cu capacităţi supranaturale (zâne, vrăjitori buni şi răi, zmei, balauri, căpcăuni etc.), dezvoltându-le imaginaţia, memoria, limbajul, în data de 12 ianuarie 2023 am desfăşurat o activitate la Biblioteca „Hristo Botev” cu preşcolarii de la Grădiniţa „Licurici”, în cadrul căreia am prezentat cartea „BASME” de Mihai Eminescu. Activitatea a fost dedicată memoriei Celui mai Mare Poet Român Mihai Eminescu,  Ziua de naştere a căruia şi concomitent Ziua Culturii Naţionale  toată comunitatea culturală din ţara noastră şi România o marchează  la 15 ianuarie în fiecare an. 

          La început, copiii mi-au mărturisit ce cunosc deja despre Renumitul poet Mihai Eminescu, apoi împreună am vizionat filmul video „Mihai Eminescu”, care a completat cunoştinţele copiilor despre această personalitate de vază a literaturii şi  culturii noastre. A urmat prezentarea  cărţii „Basme”, ce include cele mai frumoase basme scrise de Mihai Eminescu în baza folclorului. Unele dintre ele sunt scrise în versuri („Fata din Grădina de aur”, „Miron şi frumoasa fără corp”, „Calul Traian” ş.a.), altele — în proză („Făt Frumos din lacrimă”, „Frumoasa lumii”, „Borta vântului” ş.a.). Toate sunt extrem de captivante, acţiunile se au loc foarte dinamic, cu sufletul la gură urmărim o luptă crâncenă între forţele bune şi cele rele ale naturii, în consecinţă binele învinge răul, aşa cum ar trebui să fie în viaţă în imaginaţia poporului. Personajele principale, ca să devină eroi, puternici, viteji, trec prin diferite primejdii, sarcini şi probe, obţinând victorie asupra forţelor distrugătoare şi periculoase pentru oameni şi natură. Am lecturat şi discutat basmul „Borta vântului”, care este unul haios, dar şi plin de înţelepciune. Copiilor le-a plăcut basmul, le-a amuzat peripeţiile omului cel sărac, dar totodată şi naiv, care s-a pornit mânios să prindă borta vântului ce i-a spulberat într-un vârtej făina măcinată din grăunţele primite pentru munca sa şi pregătită ca să-şi hrănească familia. În calea sa îl întâlneşte pe Dumnezeu (dar nu ştie despre aceasta), care îi face nişte cadouri preţioase, fermecate, ce trebuiau să-l scape de sărăcie, el fiind un om harnic, muncitor şi având mulţi copii în grija sa, dar el le pierde poposind în drum spre casă la un om, care s-a dovedit a fi unul viclean şi hapsân, ce i le fură, dar până la urmă săracul le recuperează, devine bogat şi prosper, vicleanul şi soţia lui fiind pedepsiţi  primind o bătaie bună de la cârja cea fermecată şi alţii care au râvnit la averea omului  de asemenea au fost ciomăgiţi cum scrie cartea. Astfel, binele întotdeauna va învinge răul, dacă vom urma sfaturile Domnului şi ale bunului simţ – acesta este mesajul ce se desprinde din basm. În final, copiii cu interes au luat cunoştinţă de cărţile cu operele Marelui Poet Mihai Eminescu din colecţia Bibliotecii „Hristo Botev”.

                                                                                              Lidia Cîssa, bibliotecar

O carte plină de viață


Nu e pentru nimeni secret că trăim timpuri complicate, atât în aspect politic, cât și economic, și psihologic. Ca să traversăm această perioadă cu bine, să realizăm ce avem de realizat, e necesar să ne menținem sănătoși și puternici. Și aici ne vin în ajutor cărțile, prietenii noștri fideli, care ne îndeamnă să prețuim ceea ce avem: natura ce ne înconjoară, oamenii din jurul nostru, tezaurul nostru național moștenit de la strămoși, să devenim pe zi ce trece mai buni, mai isteți, mai îndrăzneți. În acest sens e binevenită noua carte a renumitului poet autohton Ianoș Țurcanu „Un cocor cu GPS”, cunoscut copiilor prin cărțile sale precedente „Fapte bune să aduni”, „O jirafă supărată”, „Dansul florilor” ș.a., mult îndrăgite de tinerii cititori. Noua carte este o plachetă de versuri pentru copii, un buchet de versuri minunate, vesele, calde, pline de peripeții și personaje haslii, ce le insuflă copiilor bucuria de a trăi.  În data de 9 noiembrie curent, la Academia Copiilor „FasTracKids” Biblioteca „Hristo Botev” a desfășurat prezentarea acestei cărți împreună cu  preșcolarii în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”.

Am dat start activității cu lectura poeziei „Cât de minunat…”, care le amintește copiilor despre merituoșii noștri poeți și prozatori Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, care și astăzi i-am dori alături de noi ca să ne îndrume spre cele bune și frumoase. Copiii au recitat în cor poezia „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, devenită și un cântec de leagăn bine cunoscut micuților. Apoi am vorbit despre personajele preferate din poveștile sfătosului bunic din Humulești Ion Creangă, despre minunatul cântăreț al naturii din toate anotimpurile Vasile Alecsandri.

Copiii contemporani sunt moderni, cunosc telefonul mobil, calculatorul, tableta, alte dispozitive moderne, dar acestea trebuie folosite, cum s-ar spune, cu cap, ca să nu îi separe de cei dragi, de prieteni  și rude, fără de care nici n-ar fi utilizate corect, ca să nu pățească cum a pățit cocorul din poezia umoristică  lecturată ulterior „Un cocor cu GPS” — a nimerit la Polul Nord înloc să ajungă în țările calde unde se pornise. Poezia a adus zâmbete pe fața copiilor, ei amuzându-se de peripețiile cocorului neîndemânatic.

Viața e plină de culori, uitați-vă în jur! — parcă ne îndeamnă băiatul din poezia „Culori”, care ar vrea să devină un pictor bun. Am discutat pe marginea poeziei despre culori, copiii au numit culorile sale preferate, au descris în ce culori sunt îmbrăcați. În continuare le-a amuzat un caz ciudat care s-a întâmplat cu un elefant și un melc din poezia „Caz ciudat”. Poezia totodată le oferă un sfat bun: nu doar în junglă, ci peste tot „cine nu este fricos, hăt departe o să ajungă”. Am încheiat lectura cu poezia ”Cartea” ce le povestește copiilor cât de prețioasă este cartea pentru oricine: ne învață ce e bine, ne aduce cunoștințe și lumină, „Poartă-n paginile sfinte / Toate înțelepciunile lumii / Are-n ea (să țineți minte!) / Tot ce ne-au lăsat străbulnii”, cum se spune în poezie. Ulterior copiii din hârtie colorată au modelat coperți de carte pe care le-au ilustrat cu personaje și peizaje despre care ar dori să citească sau au citit deja. În final, am organizat un concurs de poezie în cadrul căruia copiii au recitat versurile preferate, primind în dar din partea bibliotecii cărți cu poezii. Copiilor le-a plăcut cartea prezentată, după cum mi-au mărturisit, deoarece le oferă cunoștințe, aventuri, zâmbete, distracții.

Citiți, dragi copii și maturi, versuri, memorați-le și recitați-le pe cele dragi sufletului, căci ele ne învață să ne iubim țara, limba, binele și tot ce e frumos. Plus la toate, antrenează memoria, îmbogățește vocabularul, dezvoltă imaginația, creativitatea, influențează pozitiv starea emoțională, ne învață să trăim diverse sentimente și să fim receptivi la sentimentele altora.

                                                                                   Lidia Cîssa, bibliotecar

Хлябът в България е с добро качество!


За българина хлябът е свещен, незаменим. Думата „хляб“ в много случаи е приела значението на „хранене“ или „нахранване“. Една поговорка гласи: „Като има хляб, всичко има.“

        Хлябът в бита на българите, освен за ежедневно изхранване и оцеляване, се явява и съществена част от обредите – било то езически или християнски. Върху обредния хляб се изобразяват символиката и смисъла на празника. Хлябът съдържа идеите за раждането, умирането и възкресението (ново раждане).

            Чрез хляба всички участници в един ритуал общуват помежду си, споделят едни ценности, една участ, един дом и една съдба. Хлябът олицетворява ритуала, превъръща се в негов основен материален символ. Приготвянето на хляб като ритуал може да се сравни с жертвоприношение. Смисловият аналог на хляба в различните обреди е зърното, варено или не (жито, царевица и др.)

            Разпространено е вярването, че хлябът е „душа“, ето защо в някои райони на България на топлият хляб казват „душа“ или „душица“. Във връзка с това вярване се е запазила традицията хлябът да се разчупва, а не да се реже или боде. Има поверие, че топлият хляб е опасен, зараи одухотвореността си, затова казват: „хлябът първо трябва да си убиди(обиколи) нивката“.

            Хлябът има характер на култ, защото във връзка с линията „хляб – душа – живот“ е обичаят, когато бременна жена усети за пръв път детето да мърда, да омеси погача и да я раздаде на хората.

            Замесването на хляба е своеобразен ритуал – за брашното за обредните хлябове се ползва специално отделена за целта пшеница и никакво друго зърно. Засяването на семето напомня умирането, а покълването му – ново раждане.

Sursa: https://bulgarianhistory.org/hlqba-v-bita-na-bulgarina/

Larisa Barabaș, șef sector Biblioteca «Hristo Botev»

Revista electronică BiblioBulevard


Biblioteca „Hristo Botev” a elaborat în acest an (2022) către aniversarea sa Revista electronică BiblioBulevard, ediția a treia aniversară, dedicată celor 30 de ani de lectură publică multiculturală a Bibliotecii „Hristo Botev”, reflectă istorii de succes din activitatea bibliotecii, este constituită din șapte compartimente. Revista începe cu fila BiblioIstorie – Biblioteca „Hristo Botev” — 30 de ani pe harta Chișinăului, ce descrie istoria fondării bibliotecii pentru conaționalii săi bulgarii basarabeni. Urmează BiblioFelicitări, unde sunt incluse cuvinte calde, omagii aduse din partea partenerilor, prietenilor adresate bibliotecii și echipei sale din trecut și din prezent. Cea mai puternică voce a utilizatorilor este reflectată în compartimentul BiblioImpresii, în care fiecare își exprimă opinia proprie față de activitatea bibliotecii, serviciile ei. Un compartiment important al revistei sunt publicațiile Bibliotecii „Hristo Botev” — BiblioCercetare, deoarece cercetarea este un domeniu valoros în activitatea bibliotecii. Următoarea filă a revistei BiblioEchipă, ce oferă informație despre echipa de bibliotecari profesioniști care au activat în anii 1992-2022 la instituția data. Informația despre cele 30 de volume în limba bulgară, lansate în incinta bibliotecii, se regăsește în compartimentul intitulat BiblioLansare. Finisează revista ultimul compartiment  BiblioAprecieri – diplomele primite de către bibliotecă din partea administrației, partenerilor cu care colaborăm pentru merite deosebite în munca noastră.

         Revista electronica BiblioBulevard, ediție specială, nr. 3, 2022, poate fi vizionată pe canalul youtube al bibliotecii: https://youtu.be/aW3wzkckd5s.

Angela Olărescu, șef Filială

9 августа – Всемирный день книголюба


Mногие праздники, рождаясь в какой-либо стране и имея статус национальных, со временем становились международными (пусть и неофициальный) благодаря тому, что популярность их распространялась за пределы государства.

Так произошло и с Национальным Днём книголюбов США. Появившийся в Америке, праздник практически сразу приобрёл поклонников и в других уголках мира, став Всемирным днём книголюбов (Book Lovers Day). Отмечается он ежегодно 9 августа.

Стоит отметить, что любовь к чтению, по-разному культивируемая, но хранимая в традициях различных народов, породила несколько праздников международного статуса, посвящённых книге, как уникальному культурному феномену.

Этот праздник отмечают писатели, поэты, литераторы и издатели, типографии и книжные магазины и лавки, ну и, конечно, читатели – те люди, для которых собственно книга и создаётся. Именно благодаря читателю, продолжающему сохранять книгу востребованной, в первую очередь посвящён Всемирный день книголюбов.

Магия книги – это своего рода особое таинство. Для человека, любящего читать, независимо от того, какой литературный жанр он предпочитает, встреча с любимой книгой является желанным моментом, а начало прочтения нового произведения – загадкой, которую предстоит решить, миром, в который предстоит окунуться в своём сознании и воображении.

Книги терпеливо ждут своих почитателей на полках многочисленных библиотек мира, среди огромного, неисчислимого их количества и наше скромное учреждение — Библиотека «Христо Ботев», где замечательный фонд и прекрасная духовная атмосфера. Спешите к нам, дорогие книголюбы и мир будет всегда казаться чуточку прекраснее, совершеннее, светлее!

Источник: https: //kdu.md/en/university-structure/centers/russian-center/russian-world-foundation-news/item/1330-9-avgusta-vsemirnyj-den-knigolyubov

                     Подгот.: Larisa Barabaș, șef oficiu Biblioteca «Hristo Botev»