Cuvânt despre cea mai scumpă ființă din lume


      53520561_2601088393266202_8172202125716094976_oCâte cuvinte frumoase la adresa mamei n-am pronunța — frumoasă, bună, blândă, înțeleaptă, harnică, duioasă, grijulie…, tot ar fi puține pentru a ne exprima profunda recunoștință față de cea mai scumpă ființă de pe Pământ care ne-a adus pe lume și ne-a condus de mână peste ani pe căile vieții cum a putut doar ea. Cine dacă nu mama ne poate înțelege mai bine, ne poate asculta  dorințele și tristețile, ne poate mângâia, ne poate consola, ne poate vindeca rănile, și cele fizice, și cele spirituale? Grija ei față de noi nu are sfârșit, deoarece pentru ea până la finele vieții rămânem a fi copii.

 

      „O, mamă, dulce mamă…” — așa s-a intitulat Medalionul literar desfășurat la Grădinița „Trofimaș” în data de 7 martie curent în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură». Activitatea a fost dedicată mamelor și  Zilei Internaționale  a Femeii — 8 martie. În primul rând, i-am adus un omagiu mamelor, celor care au pus începutul vieții pe Pământ. În acest sens femeia se aseamănă cu primăvara, ce renaște toată natura și umple tot Universul de lumină, căldură și flori. Mulți poeți și prozatori au dedicat minunate opere mamei, femeii în genere, celei mai slabe și totodată mai puternice ființe din lume. Am început lectura poetică cu versurile lui Grigore Vieru care a scris cele mai multe și mai frumoase versuri consacrate mamei și pentu care ea a fost, cu adevărat, cea mai dragă și mai scumpă ființă din Univers. Poetul a notat cândva niște fraze deosebit de frumoase referitoare la mamă: „Cea mai veche carte din lume este mama, cea mai frumoasă carte din lume este mama»; „Nu există nici floare, nici mamă urâtă».  Din placheta de versuri „Mama» unde sunt adunate frumoase și duioase versuri despre mamă pentru copii am efectuat lectura unora dintre ele, precum: „Mama una este», „Mama mea e doctoriță», „Mama mea e profesoară», „Ușoară, maică, ușoară», iar din placheta de versuri „Ghiocei» — renumita poezie „Tu, iarbă, tot ai mamă?» pe care ulterior le-am comentat și discutat împreună cu copiii. Copiii, apoi, au făcut rând la recitarea versurilor ale diverșilor poeți despre mamă, despre primăvară, dorind sa consemneze această sărbătoare prin interpretarea proprie a unei opere poetice. Astfel, au răsunat versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Geoge Coşbuc, Ada Zaporojanu ș.a. În continuare, am dat citire unui fragment din povestirea „Cele mai frumoase flori» de Grigore Vieru. În urma convorbirii asupra subiectului, copiii au înțeles că cele mai frumoase flori sunt cele care au mai multă miere, ca și omul plin de vorbe bune și fapte cuviincioase, iar cel mai frumos cadou adus în dar mamei e cel făcut de mâinile proprii, cel trudit. În final, am desfășurat concursul desenelor „Cel mai frumos buchet de flori pentru mama». Cele mai reușite desene au fost prezentate, comentate și pozate.53517169_2601088826599492_6293028095469289472_o

      Activitatea dedicată mamelor și tuturor femeilor a decurs vioi, interesant, plăcut, ne-a adus la toți satisfacție  și bună dispoziție. Copiii au fost activi, creativi, au demonstrat capacități oratorice bune. Din partea bibliotecii, micii noștri utilizatori au primit în dar câte un mărțișor, care urmează să le aducă și mai multă energie, vigoare, sănătate, bucurii, ca să le ajungă pentru tot anul.

                                                                         Lidia Cîssa, bibliotecară

Реклама

Romanul „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de Elizabeth George


        Romanul  „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de scriitoarea Elizabeth George Speare vine să-i adune pБез названияe tinerii cititori în minunata lume a cărţilor, acolo unde viaţa este colorată în mulțimea de culori a curcubeului, iar oamenii cu sufletul bun  ar trebui să fie mereu apreciați și  să câștige.

       Eroina principală a romanului Kit Tyler, o tânăra în vârstă de 17 ani, face o călătorie cu corabia „Delfinul”, pe fluviu, și se îndreaptă spre Wethersfield,  locul unde locuiește unchiul şi mătuşa ei. Pentru acea  perioada a  secolului al XVII-lea, ca o copilă, să poată să înoate şi să citească era uimitor pentru toți cei din jur. Fata la vârsta ei avea calităţi demne de invidiat, care depăşeau cu mult tipul femeilor anilor 1687. Imediat după moartea bunicului, Kit a fost nevoită să vândă tot ce-i rămase: terenuri, casa, sclavii şi chiar mobila, pentru a achita toate datoriile. Rămasă singură pe lume şi fără ajutor, a decis să meargă la sora mamei sale. Şi-a strâns toate lucruşoarele ce le mai avea în şapte cufere, a urcat pe un vas şi dusă a fost. Dar, ca această călătorie să aibă loc, tânăra a fost nevoită să o vândă pe negresa care o slujea.

     Mătuşa Rachel Wood avea două fetiţe, pe Mercy şi Judith. Pentru acestea despachetarea cuferelor verişoarei lor a adus multă bucurie căci fetele nu mai văzuseră niciodată atâta bogăţie şi frumuseţe: rochii, jupoane, papuci sau bonete, toate acestea reprezentau o exclusivitate pentru ochişorii curioşi ai celor două verișoare. Viaţa în casa familiei Wood era total diferită de traiul cu care era obişnuită Kit; aici, nu existau servitori aşa că toate treburile gospodăreşti trebuiau săvârşite de membrii familiei; torsul, gătitul, săpatul şi chiar curăţenia erau treburi zilnice şi la îndemâna oricui. Bine, nu chiar a oricui, ci doar a celor ce erau învăţaţi cu munca, nu în cazul lui Kit, ce era obişnuită cu servitori. Cunoaşterea alfabetului și cititul o ajută enorm pe Kit în noua sa viaţă; Kit împărtăşește cunoştinţele sale copiilor nevoiaşi, de unde primește chiar un mic salariu unde fiecare copil plătea patru pennies pe săptămână, altă dată  în loc de bani, plăteau  ouă, lână sau alte lucruri dintre-astea. Astfel, tânăra Kit îşi va putea ajuta noua familie, căci la treburile gospodăreşti nu se prea pricepe deloc. Fiecare produs primit este ca o mană cerească pentru familia Wood. Atunci când Kit a decis să organizeze o piesă de teatru unde elevii au devenit actori a fost o alegere proastă ce i-a pus serviciul de profesoară în pericol. Întristată cu lacrimi pe faţă, fata a alergat cât a putut de repede la Lunca Mare, un loc splendid, cu aer curat şi verdeaţă cât vezi cu ochii. Aceasta a fost ziua în care Kit a întâlnit-o pe bătrâna Hannah Tupper, bătrânica  ce era singurică, departe de lume doar cu pisicile şi caprele sale dar despre care oamenii vorbeau că este o vrăjitoare. În casa acestei bătrâne, Kit a găsit o mâncare caldă, o vorbă bună şi o linişte sufletească, cum nu mai văzuse la nimeni de când sosise pe meleagurile de aici. Kit era deosebită și de la ea venea o rază de lumină și căldură. Ea îi făcuse zilele mai frumoase bătrânei Hannah cu vizitele şi discuțiile sale. Totul era bine, dar într-o bună zi o boală necunoscută a apărut pe meleagul satului și a pus stăpânire pe copilași. Unii mai fragili au pierdut lupta cu viaţa și decedau. Dar, cu părere de rău părinţii disperați, credeau că poate fi un blestem ce a căzut asupra lor din cauză că au adăpostit-o  pe bătrâna Tupper. Pentru răzbunare s-au adunat bărbaţi şi femei și au pornit  spre casa bătrânei cu gândul de a-i pune capăt zilelor, însă Kit a reușit să o salveze pe bătrâna doamnă de furia oamenilor. A urcat-o pe barca Delfinul ce urma să o ducă acolo unde prietenul său Nat va avea grijă de Tupper și de pisica sa. Pentru fapta sa, fata urma să primească o pedeapsă. Pedepsele pe atunci erau dure, se tăia nasul, urechea sau se însemnau pe corp cu fierul încins ș.a. A fost pedepsită fata ori nu, vei putea afla doar citind romanul „Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei”. Vă  recomand să lecturați acest roman deosebit de interesant.

                                                                                     Olga Aga, bibliotecară

Străzile oraşului Chişinău au devenit pagini de istorie (despre personalităţi şi evenimente bulgare)


    Scan1Ghidul enciclopedic ChişinăuStrăzi, bulevarde, pieţe, parcuri: ghid encicl. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Dep. Memoria Chişinăilui; ed. îngr. de Mariana Harjevschi; coord.: Lidia Kulikovski, Ana Răileanu; alcăt. : T. Foiu, C. Tricolici, N. Măşcăuţanu, I. Osovschi; red. şt. Andrei Eşanu; red.: Vlad Pohilă; cop.: Valeriu Herța. – Chişinău : [S. n.], 2017. – 382 p.

       Lucrarea, a fost elaborată de colaboratorii Departamentul „Memoria Chişinăului” și editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cuprinde informaţie succintă despre bulevarde, străzi, pieţe, parcuri, precum şi despre oameni şi evenimente în memoria cărora au fost numite. Pentru elevi a fost  curios faptul că sa editat o asemenea carte valoroasă. Lecţia publică „Bulgarii în istoria Chişinăului” desfăşurată cu elevii de la Liceul Teoretic „G. Meniuc” din Chişinău a fost utilă şi benefică, deoarece au aflat că pe parcursul anilor în oraşul Chişinău au locuit şi locuiesc scriitori, savanţi, oameni de cultură care au lăsat urme frumoase în istoria oraşului. Au aflat, de asemenea, că orice stradă este denumită în numele unei personalităţi conform deciziei Primăriei Municipiului Chişinău, numărul şi data documentului conform căruia a fost denumită sau redenumită ori reconfirmată denumirea străzii, în ce an, în ce sector, cartier este localizată, cu ce stradă se intersectează, ce străzi paralele sunt şi chiar şi lungimea străzii. În lucrarea dată este stipulată o informaţie deplină despre istoria străzii şi date biografice despre personalitate al cărei nume îl poartă strada, monumente și plăci comemorative care se găsesc pe stradă. Se indică şi rutele de transport public urban ce circulă pe strada respectivă. Conform denumirii străzilor se descrie istoria oraşului. Pentru a ne putea folosi uşor de ghidul enciclopedic, sunt elaborate şi amplasate la sfărşitul cărţii indexuri auxiliare: Index alfabetic de bulevarde, străzi, stradele, pieţe, parcuri; Lista străzilor noi din 1989; Denumiri de străzi vechi şi noi; Index de monumente, plăci comemorative; Index tematic şi Dimensiunea străzilor.

      Lecţia şi cărţile prezentate au fost puse în discuţie. Elevii au adresat numeroase întrebări cu privire la diverse străzi din oraş, la  strada unde locuiesc, în ce an a apărut şi câte denumiri anterioare a avut, în memoria căror personalităţi a fost numită sau redenumită, astfel aflând lucruri interesante despre unele personalităţi remarcabile numele cărora îl poartă străzile din oraşul Chişinău.

     Elevilor le-au fost propuse, de asemenea, şi teste „Cât de bine știți străzile Chișinăului”. Desigur, tinerii au demonstrat că cunosc străzile oraşului, unii motivând prin faptul că au aflat despre multe din ele mergând la rude, primblându-se cu prietenii,  schimbându-şi  instituţia de învăţământ sau locul de trai.

      În baza ghidilui, le-am  dat sarcină tinerilor de a găsi în carte tot ce are legătură cu Bulgaria, bulgari în toponimia Chișinăului. Cu ajutorul indexului Denumirea străzilortinerii uşor au  găsit  informaţie despre  str. Bulgară, str. Hristro Botev, str. Sofia, str. Plevna, str. Minkovskaia (actualmente George Coșbuc), str. Liuba Dimitriu, str. Dorobanţi, str. Piaţa Voluntarilor bulgari, str. Griviţei, str. Bugeacului, aflând şi denumirile anterioare ale acestor străzi, anul când au fost numite. Iar  Indexul de monumente, plăci comemorative le-a oferit tinerilor informaţie despre  localizarea  monumentelor şi plăcilor comemorative dedicate bulgarilor cu indicarea anului, numelui sculptorului, arhitectorului şi străzii pe care sunt acestea amplasate. Comunicând între ei, au selectat Plăcile comemorative : Vasil Levski, erou bulgar, care se află pe str. Studenţilor nr. 3/3 ; Aici a fost hotelul „Victoria”. În luna august 1875 aici s-a aflat şi a lucrat marele poet revoluţionar bulgar Hristo Botev, care se află pe str. Aleksandr Puşkin nr. 30 ; Evenimentul  formării la Chişinău a detaşamentelor de voluntari bulgari în anul 1877, lucrare de sculptorul Vasile Spinei şi instalată în anul 1980, care se află pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 73 ; În onoarea plecării armatei ruse şi voluntarilor bulgari care au plecat de la gara din Chişinău la 24 aprilie 1877 pentru a participa la eliberarea popoarelor din Balcani de sub jugul otoman, care se află pe str. Aleea Gării nr. 5 ; Hristo Botev, poet, om politic bulgar, basorelief instalat în anul 1980, autorii proiectului sunt arhitectorul Gr. Solominov şi sculptorul V. Kuzneţov, ce se află pe str. Hristo Botev nr. 2 ; Eroii voluntari bulgari în bătălia de la Şipka, care se află pe str. Nicolae Dimo nr. 6, Stela comemorativă a fost proiectată de arhitectorul V.Dementiev şi pictorii V. Novik, I. Şehanovski – însemn monumental.

Oraşul Chişinău a primit şi a găzduit pe parcursul anilor zeci de mii de oameni care au fugit de asuprirea Inperiului Otoman, aici găsindu-şi refugiul şi a doua casă. În acest oraş sau născut personalităţi marcante, care ulterior au devenit vestite. Străzile ce poartă numele unor personalităţi de etnie bulgară au o istorie bogată, care se reflectă şi în acest ghid enciclopedic.

      Cu siguranţă, lecţia publică în cauză le-a fost de folos elevilor care au aflat multe informaţii utile despre etnia bulgară de la Chişinău.

                                                      Angela Olărescu, șef filiala „Hristo Botev”

Chișinău — oraș de vis


   52842265_2554506661257709_7455342719322292224_o  Oamenii pe care zorii zilei îi prind visând cu ochii larg deschişi, apoi zugrăvesc cu pensula minţii imagini inedite sau doar banale, dar cărora le dau viață sunt numiți scriitori. Să fii scriitor este, fără îndoială, ochiul care soarbe profunzimea ideii adaptând-o în timp și în spațiu, reflectarea gândirii ce separă fărâma de ostilitate și puzderie de imagini ce se derulează în mintea autorului. Anume creația  este viață, sufletul nostru ce ne ajută să privim cu ochii larg deschiși la tot ce ne înconjoară.

      Chișinăul este orașul pentru unii al copilăriei, pentru alții al viselor, realizărilor, este locul unde mulți s-au născut, au crescut, au pronunțat primele cuvinte, au făcut primii pași, au fost mângâiați de vorba dulce a mamei, pentru alții peste ani a devenit a doua casă, încălziți de razele blânde ale soarelui, alinați de frumoasele opere ale scriitorilor din țară.

     Capitala noastră dragă cu frumosul nume Chișinău i-a inspirat pe mulți scriitori, oameni de artă spre creație. La Biblioteca „Hristo Botev” recent a avut loc medalionul literar „Chişinăul în poezie”, la care au participat poeţii Svetlana Bahrușina, Serghei Maslobrod, Svetlana Bacarova, Nadejda Smirnova şi Evghenii Balan, membri ai Uniunii Scriitorilor „A.S.Pușkin” din Moldova, şi au comunicat cu elevii Liceului Teoretic „Nicolae M. Spătaru“ despre arta poeziei, despre multe probleme de viaţă, au recitat versuri de ale sale dedicate frumosului nostru oraş Chișinău. Cu o deosebită plăcere au vorbit poeţii despre poetul rus A.S. Pușkin, care pe timpuri a vizitat Basarabia, Chişinăul şi a scris opere poetice despre oamenii şi viaţa de pe aceste plaiuri mioritice în acea perioadă istorică, invitând pe toţi să viziteze Casa-muzeu „Puşkin” din Chişinău. Poeta Svetlana Bahrușina a recitat multe versuride ale sale, printre care și poezia „Читайте Пушкина”. Poeţii au discutat cu elevii, de asemenea, şi despre dragostea față de pământul natal, față de oamenii care trăiesc pe acest pământ, despre oameni cu suflet mare, despre aceea cât e de important să ai un suflet bogat, plin de bunătate și de credință în bine, despre multe locuri dragi din orașul Chișinău, despre „Teatrul unui actor” care deja nu mai este. În final, poeții au donat bibliotecii două cărţi cu autograf -„Прикосновение” de Iulia Rodiceva şi „Новые книги стихов” de Evghenii Balan. Sperăm că această întâlnire frumoasă, plăcută și utilă tuturor va inspira elevii spre creaţie,  să-şi încerce puterile în arta literară.

                                                                       Olga Aga, bibliotecară

Новое пособие в помощь изучающим болгарский язык и литературу


    51429123_2541443499230692_7192824289442136064_o В болгарской Библиотеке «Христо Ботев»  8 февраля 2019 года состоялось знакомство — Презентация новой книги в помощь изучающим и сдающим экзамены по болгарскому языку и литературе на бакалавриат, а также вступительные экзамены в ВУЗы Болгарии.  Автор данной книги — Даниела Йорданова, преподаватель Теоретического болгарского лицея «Васил Левски», на протяжении ряда лет ведет курс болгарского языка и литературы в лицейских классах. Опираясь на свой богатый преподавательский опыт, полученный в Болгарии и Молдове, автор подготовила и издала пособие — «Бакалавриат — это легко!», целью которого является облегчить учащимся подготовку к экзамену на степень бакалавра по окончанию лицея, а также способствовать успешной сдаче вступительных экзаменов в высшие учебные заведения Республики Болгария. Данное пособие соответствует программе бакалавриата и формату внешнего письменного теста, который соответствует требованиям школьной программы, утвержденной

 Министерством образования, культуры и научных исследований Республики Молдова для лицеистов и стандартами болгарского языка и литературы.

     Пособие предлагает в виде тезисов информацию о болгарской литературе, примеры аргументативных текстов по жизненным и философским проблемам, ответы на литературные вопросы общего характера (темы, мотивы и проблемы в болгарской литературе), практические указания для выполнения задач по болгарскому языку, а также примерные тексты и упражнения к экзамену бакалавра.

     В ходе Презентации новой книги были заслушаны выступления доктора истории Елены Рацеевой, доктора филологии Надежды Кара, а также коллег-преподавателей болгарского лицея — Любомиры Жакотэ и Донки Шеневой. Прозвучало много теплых слов благодарности в адреc автора за важный и актуальный труд в помощь молдавским лицеистам.  В свою очередь Даниела Йорданова выразила огромную благодарность за финансовую и моральную поддержку Научному обществу болгаристов Молдовы и лично его Председателю — профессору Николаю Червенкову.

     Книга займет свое достойное место в коллекции учебников и пособий на полках нашей Библиотеки для всех желающих овладеть и углубить свои знания по болгарскому языку и литературе.

                                            Подготов. : Larisa Barabaș, șef oficiu.