Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”

Реклама

O istorie misterioasă


     Cui nu-I plac misterele şi mai ales dezvăluirea lor? Sunt sigură – la toţi  copiii!  Cartea „Theodora Tenpenny şi tablouScan10001l pierdut” de scriitoarea americană Laura Marx Fitzgerald propusă spre lectură copiilor de 11 — 14 ani de Concursul  „Bătălia cărţilor” oferă publicului cititor un subiect misterios, dinamic şi un şir de perepeţii. Cartea este „un Cod a lui Davinci pentru copii” după cum afirmă Kirkus Reviews.

            Înainte de moarte, bunicul Jack îi încredinţează Theodorei un secret: în atelierul său de pictură este ascunsă o comoară. Cuprinsă de o mare curiozitate, pentru a găsi tabloul şi a afla dacă e autentic sau nu, fata se plimbă de la bibliotecă la biserică şi de la muzeu la căruciorul vânzătorului de nuci. Theodora va descoperi nu doar adevărul despre tablou, dar şi ce înseamnă să ai prieteni adevăraţi, de nădejde. Plus la toate, perepeţiile fetei îi vor face pe copii să se îndrăgostească de muzee şi să se convingă ce lume fascinantă e tăinuită acolo!

     Lectură plăcută, dragii noştri mici utilizatori! Citiţi cărţile propuse de „Bătălia cărţilor”, concursul continuă!

 

«Zi după zi» – o carte provocatoare!


Scan1

     Aşa se numeşte cartea scriitorului american David Levitan înaintată spre lectură adolescenţilor în cadrul Concursului “Bătălia cărţilor”. Uneori viaţa de zi cu zi ne pare plictisitoare , cam aceleaşi lucruri se repetă. Ce ar fi să fim diferiţi în fiecare zi  ? Ne-ar înţelege cei din jur? Personajul principal al cărţii are asemenea ocazie — să fie altul în ziua următoare.  Este un adolescent care îşi spune simplu A, a crescut fără prieteni, fără familie, este doar un suflet, care se trezeşte în fiecare zi într-un alt trup, neştiind nimic preventiv despre acesta. Niciodată nu e prevenit despre locul în care se va afla sau persoana în trupul căruia va fi. Nu se ataşează prea tare de de cel pe care îl reprezintă, dar doar până într-o zi, când se trezeşte în corpul lui Justin şi o cunoaşte pe prietena lui Rhiannon. Nu mai aplică toate regulile sale stricte — să nu se implice  prea profund în viaţa celor pe care îi prezintă, deoarece a găsit , în sfârşit, pe cineva alături de care să rămână totdeauna, zi de zi. Cartea menţionată este o poveste fascinantă ce ne provoacă cu o idée trăsnet: putem iubi pe cineva care îşi schimbă înfăţişarea în fiecare zi?

       Lectură  plăcută, dragi adolescenţi!  Participaţi la Concursul “ Bătălia cărţilor”!

 

 

Atenţiune – o carte nespus de captivantă!


  Scan1Concursul “Bătălia cărţilor” e  în plină desfăşurare la bibliotecile din municipiul Chişinău, inclusiv la Biblioteca “ Hristo Botev”. Câte zece cărţi cu subiecte ingenioase  se propun spre lectură pentru copiii de 11-14 ani şi adolescenţii de 15-18 ani. Cartea “Toată lumina pe care nu o putem vedea” de scriitorul american Antony Doerr face parte din lista celor adresate adolescenţilor. A fost distinsă cu premiul  american “Pulitzer 2015”. Este considerată cea mai ambiţioasă şi mai spectaculoasă operă a scriitorului. În centrul atenţiei sunt vieţile a două personaje , Marie-Laure — o tânără franţuzoaică lipsită de vedere, fiica unui lucrător al Muzeului Naţional de Istorie Naturală , şi Werner – un tânăr orfan de origine germană, pasionat de tehnică,  care ajung să se întâlnească în oraşul francez Saint-Malo pe fundalul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce amândoi încearcă să depăşească suferinţa fizică şi psihică îndurată  de situaţie. Întâlnirea lor nu durează mai mult de o zi, dar comunicarea  şi susţinerea lor reciprocă e atât de emoţionantă, încât creează lumină în întunericul impus de război, care va fi hotărâtoare şi pentru destinele lor din continuare. În canvaua subiectului se implică şi istoria unui misterios diamant ce putea oferi posesorului o viaţă veşnică, dar  nu şi fericire şi era căutat de multă lume, inclusiv de nazişti.  Cartea este  “ un roman pe care să-l trăieşti, din care să înveţi şi pe care vei regreta  că trebuie să-l închizi”,  după cum se scria în revista “Booklist”.

         Lectură plăcută, dragi utilizatori! Nu treceţi cu vederea cărţile propuse de “ Bătălia cărţilor!

Autor: Lidia Cîssa

Cum să devii  o persoană încântătoare


      35051117_2071654522876261_6961590517310160896_oCărui copil nu-i plac poveştile cu prinţese şi prinţi, cu regi şi regine, cu minunate împărăţii regale, cu fel de fel de întâmplări miraculoase şi perepeţii? Cu siguranţă, la toţi copiii. Din această colecţie de poveşti face parte şi povestea „Prinţesa Fluture” de Iulia Hasdeu. Scrisă cu peste 130 de ani în urmă, „Prinţesa Fluture” ne fascinează şi azi cu subiectul şi mesajul său care încă o dată ne demonstrează că fără dragoste faţă de oameni nu există frumuseţe adevărată.

     Iulia Hasdeu este fiica renumitului scriitor şi savant român din sec. XIX Bogdan Petriceicu Hasdeu. Pe atunci, Iulia era o tânără scriitoare română şi poetă de limbă franceză. Din copilărie fiind un copil dotat cu mai multe talente, în fragedă tinereţe s-a manifestat în literatură, muzică (avea o voce frumoasă) şi în pictură, avea talent deosebit la limbi străine, era interesată şi de filosofie. Povestea „Prinţesa Fluture” este una din operele ei care a supravieţuit  peste ani şi care şi astăzi se citeşte cu interes şi admiraţie.

     În data de 11 iunie curent, la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat tradiţionala Oră35159193_2071654509542929_2039715539789545472_o de lectură în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” cu genericul „Povestea Prinţesa Fluture” de Iulia Hasdeu. La activitate au participat copiii de la Grădiniţa „Trofimaş” însoţiţi de educatoarele lor. Am ales creaţia în cauză a scriitoarei Iulia Hasdeu deoarece este una captivantă şi din care poţi învăţa lucruri frumoase.

     După lectura poveştii, am discutat cu copiii pe marginea subiectului. Prinţesa Fluture, care avea şi un nume deosebit – Încântătoarea, este un model de fată, de prinţesă adevărată, fiind înzestrată cu cele mai frumoase calităţi pe care i le-au adus în dar în ziua botezului cele 7 zâne ale regatului precum: frumuseţe fermecătoare, înţelepciune neobişnuită, bunătate, isteţime pătrunzătoare, talent pentru toate artele, modestie, gingăşie. Dar zânele au uitat să-i dea darul de a iubi şi fata nu putea îndrăgi pe nimeni dintre prinţii care veneau la curte să o vadă. Toţi erau încântaţi de frumuseţea ei, de atâta farmec şi talent, se îndrăgosteau nebuneşte de ea, ea însă le mulţumea tuturor cu modestie, dar îi refuza neputând să îngrăgească pe nimeni, rămânea rece. Îi lipsea căldura din suflet şi doar după ce a trecut printr-o aventură, o încercare destul de grea, fiind transformată în fluture, care se consideră simbolul sufletului, a simţit ce înseamnă dragostea şi durerea din adâncul sufletului, a căpătat darul de a iubi. Astfel l-a îndrăgit pe prinţul Viteazul, care era cât pe ce să moară fără ea, şi au rămas împreună ca să domnească „timp îndelungat fericiţi şi uniţi în bună înţelegere”, cum se scrie în poveste.

      35058317_2071654872876226_300487817677504512_oComunicând cu copiii despre calităţile cu care era înzestrată prinţesa, pe care le-ar fi dorit fiecare copil să le aibă, mai ales fetiţele, am ajuns la concluzia  că cea mai preţioasă calitate este să poţi iubi pe cei din jur, pe alţi oameni şi să le poţi aduce în dar dragostea ta. Povestea lecturată va fi veşnic actuală, întrucât este o adevărată şcoală de cultivare a celor mai frumoase calităţi la copii, pentru ca în viitor ei să devină adevăraţi „prinţi şi prinţese”, dezvoltaţi şi educaţi, urmând exemplul Prinţesei Încântătoarea şi a Prinţului Viteazul.

     Am încheiat actvitatea cu o discuţie  despre asemenea fiinţe drăgălaşe ale naturii cum sunt fluturaşii, care, ca florile, înfrumuseţează cu prezenţa sa peizajele verii, unele imagini le-am demonstrat la ecran, precum şi cartea ilustrată  „Prinţesa Fluture” scoasă la lumină de diferite edituri, fotografia cu imaginea autoarei, apoi am delectat copiii cu ghicitori ce ţin de anotimpul vara selectate din cartea „Poeniţa copilăriei”. Cred că Ora de lectură a fost interesantă şi utilă pentru copii.

                                                    Lidia Cîssa, bibliotecară