Poezia – oglinda sufletului

Literatura universală e bogată în opere de proză de tot genul, dar şi în poezie. E cunoscut faptul că proza se citeşte mai mult, dar rolul poeziei în viaţa omului modern e de asemenea important. Poezia ne ridică deasupra problemelor cotidiene, ne oferă posibilitatea să reflectăm, să comunicăm, să ne exprimăm sentimentele mai profund. Prin poezie, ne putem înţelege mai bine, putem dezvolta relaţii mai clare cu cei din jur.

Pentru cititorii pasionaţi de poezie, Biblioteca „Hristo Botev” propune un rând de cărţi cu versuri ale poeţilor autohtoni, editate recent sau relativ recent, care completează colecţia bibliotecii. În Sala de împrumut a bibliotecii este amenajată expoziţia de carte „Poezie – creaţie, armonie, frumuseţe”, unde periodic exponăm plachetele de versuri noi pe care le recomandăm pentru lectură amatorilor de poezie. Iată unele dintre ele.

Ciobanu, Victor. Duminica Mare / Victor Ciobanu. – Chişinău: Pontos, 2022. – 110 p.

„Duminica Mare” este o nouă carte a scriitorului şi poetului Victor Ciobanu. Versurile poetului ne copleşesc prin sinceritatea şi simplitatea sa, prin spiritul profund de observaţie a autorului. Poetul acordă mare atenţie mijloacelor de exprimare şi preferă să vorbească direct cu cititorul, oferindu-i unele poveţe utile. Lectura versurilor arată că autorul este un om îndrăgostit de viaţă, de natură, preţuieşte mult dragostea şi credinţa. Sunt foarte lirice şi pline de culoare poeziile în care se descriu diverse anotimpuri şi sentimentele pe care aceastea le provoacă: „Anotimpul marilor schimbări”, „Buchet de toamnă”, „Valsul toamnei”, „Minunele naturii” ş.a. Uluit de frumuseţea naturii în timpul plimbărilor prin ținutul natal, după cum scrie poetul într-o poezie, observă chiar şi lucruri mărunte. Un rând de poezii sunt dedicate diferitor plante, flori, păsări, animale, gâze, admirând aceste creaţii ale naturii şi exprimându-şi propria atitudine faţă de ele: „Crizanteme”, „De florii”, „De ziua mea roşesc bujorii”, „Farmecul lalelelor”, „Dilema veveriţei”, „Cucul”, „Pupăză — aripă-n dungi”, „Piţigoiul curios”, „Fazanul soarelui” ş.a. Poetul parcă ne îndeamnă şi pe noi să ne bucurăm de viaţă, în sânul naturii, s-o preţuim în toată frumuseţea ei zi de zi.

Soroceanu, Nina. Cuvinte înflorite: versuri pentru cititori de toate vârstele / Nina Soroceanu. – Chişinău: Labirint, 2016. – 118 p.

Poeta, scriitoarea, publicista, textiera de cântece, redactorul de carte Nina Soroceanu vine cu încă o carte de versuri  intitulată „Cuvinte înflorite”. După cum afirmă editorul cărţii date, în poezia pe care o cultivă şi o publică autoarea încă din anii de adolescenţă cuvintele înfloresc: „Ea reuşeşte să le armonizeze într-atât, încât ele devin cântec; o revărsare de sentimente pure, înâlţătoare, un imn dedicat patriei, mamei, copilului, limbii materne”: „Cum înfloresc cuvintele? / Ca o floare de april, / Ca un zâmbet de copil…/ Când înfloresc cuvintele? / Când le preţuim…/” („Cuvinte înflorite”). Poeta îndeamnă cititorul să călătorească prin lumea cuvintelor şi să descopere imagini poetice, inedite, metafore proaspete, aforisme şi multă dragoste. Cartea dată este, ca și cele precedente, o carte vie, ce ne oferă lectură plăcută.

Portnoi, Anatol. Lacrimă de vis…: Versuri / Anatol Portnoi. – Chişinău: Pontos, 2019. – 100 p.

Anatol Portnoi este autorul a peste 10 volume de versuri pentru copii şi maturi, printre care „Urmele tăcerii”, „Veronelu”, „Mărturia unui dor”, „Pași în infinit”, „Dragă, dragă, Drăgălina”, „Dulce, dulce îngeraş” ş.a. Poezia poetului trezeşte trăiri sufleteşti şi emoţii profunde. Cartea prezentă este o plachetă de versuri dedicate Marelui Sentiment – Dragostea. Titlurile vorbesc de la sine: „Misterul dragostei”, „Pentru tine stele am aprins”, „Cu tine-n vise stau la sfat” ş.a. În carte sunt incluse şi cântece: „Cu tine-n gând”, „Primul sărut”, „Asta-i casa cu aleasa” ş.a. Poetul preţuieşte atât dragostea din prezent, cât şi cea din trecut, pe care o descrie în amintiri cu multă căldură şi gingăşie: „Tabloul unei amintiri”, „Unde eşti, iubirea mea?” ş.a. Scriitoarea Claudia Partole afirmă că „poezia lui Anatol Portnoi este o poezie atât de pură – ca o apă dintr-un izvor săpat de talpa unui căprior”, comentările aici sunt de prisos.

Lipovanciuc, Geta. Bat clopotele în noi / Geta Lipovanciuc. – Chişinău: S.n., 2022. – 112 p.

Geta Lipovanciuc este scriitoare, poetă, compozitoare, interpretă. Ca poetă, are o putere de creaţie aparte, care cu fineţe observă toate ce i se întâmplă în jur, versurile sale au şi o energie tămăduitoare. În opinia lui Victor Cobzac, conferenţiar universitar, Maestru în Artă şi poet, poeta nu ştie şi nu poate fi falsă, ea face doar ceea ce simte, scrie doar ceea ce îi place şi doar pentru cine îi place. Este pe cât de realistă, pe atât de romantică, abordând o diversitate de teme. Noua sa carte de versuri „Bat clopotele în noi” arătă că pentru  Geta Lipovanciuc, „poezia este un dangăt de clopot, care leagă două arhitecturi: cea a clopotniţei din vârful dealului şi cea a cuvântului scris cu pana înmuiată într-un suflet… rebel şi rără picătură de astâmpăr”, astfel scrie despre poetă în prefaţa cărţii Victor Cobzac: „Adesea, -n noapte, vrând să scrii / Pe foaia albă, rânduri negre, / Ajungi să crezi că ele-s vii… („Albul şi negrul”); „Bat clopote-n noi a veşnicie! Şi stropi de ploaie vin să ne boteze; / E-o liturgie-a toamnei, în pustie” / Durerea celor singuri s-o scurteze …”/ („Bat clopotele în noi”).

Popescu, Ludmila. Fagurii tăcerii : Versuri / Ludmila Popescu. – Chișinău: S.n., 2022. – 128 p.

Poeta Ludmila Popescu are două pasiuni – medicina și poezia. Practicând medicina, fiind în mijlocul suferințelor umane, de la o vreme își găsește refugiul în poezie, pe care o îndrăgise încă din anii studenției. La începutul activității sale literare a fost încurajată de Grigore Vieru, publicându-și versurile sale în săptămânalul „Literatura și arta”. Ludmila Popescu, după cum scrie despre ea Grigore Vieru, „reușește, prin poezie, să se ridice deasupra necazurilor și suferințelor pe care i le-a hărăzit soarta, deasupra tuturor tristeților prin dragostea față de neam, de țară, de profesia aleasă, prin iubirea nemărginită față de copiii săi, familie și ființa dragă.” Printre poeziile din carte vom întâlni unele curate ca lacrima, trăite firesc care se apropie prin muzicalitatea sa de cântec, a remarcat de asemenea Grigore Vieru. Citind versurile poetei Ludmila Popescu, uneori ne regăsim în ele prin trăirile și sentimentele refectate.Versurile sunt captivante, cu subiecte interesante, descriu cu multă căldură satul natal, casa părintească, virtuțiile creștine prin tot ce-i mai frumos și mai sfânt. Trecutul nu-l poți schimba, susține poeta, dar orice om poate lăsa urme frumoase pe pământ.

 Deci cu referire la poezie, putem trage concluzia că ea este viață, vis, dragoste, gingășie, duioșie. Ne ajută să fim mai buni, mai hotrâți, mai blânzi, mai receptivi la suferințele celor din jur. Citiți versuri, dragi cititori, îmbogățiți-vă emoțional și spiritual.

                                                                                            Lidia Cîssa, bibliotecar

In memoriam!

Echipa Bibliotecii „Hristo Botev” e profund întristată de decesul unei personalități notorii din Republica Moldova – artistului plastic și poetului bulgar basarabean Dmitrii Peicev. Talentul său se manifestă în diferite direcții. Noi admirăm frumoasele tablouri ale artistului plastic, ce reflectă peisaje ale plaiului nostru, și paralel sensibilizăm armonia poeziei sale create în limba bulgară. Arta și cultura republicii noastre, comunitatea bulgară din țară și de peste hotare prin plecarea în neființă a acestui om de creație au suferit o mare pierdere. Cu durere în suflet ne exprimăm sincerele și profundele noastre condoleanțe familiei, rudelor și prietenilor pictorului.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Toamna – minunat anotimp

E cunoscut faptul că toamna, acest minunat anotimp, un sezon al contrastelor, a inspirat mulţi prozatori şi poeţi spre a crea memorabile opere în care se descrie frumuseţea ei, eleganţa ei, măiestria ei fascinantă de a transforma natura din jur înzestrând-o cu o gamă bogată de culori, dar care ne aduce, totodată, şi o uşoară melancolie şi tristeţe. „Toamnă, dulce toamnă, cu frunze toate flori..”, scria poetul român George Topârceanu. „Toamna este mai mult un anotimp al sufletului decât al naturii”, a remarcat filosoful şi filologul german Friederic Nietzsche, iar scriitoarea americană Elizabeth Lawrence ne îndeamnă s-o admirăm: „Fiecare om trebuie să îşi găsească timp să se aşeze şi să privească căderea frunzelor”.

Printre multitudinea de versuri dedicate toamnei sunt şi poezii pentru copii, care au menirea de a le  insufla şi lor dragostea faţă de viaţă, faţă de natură, faţă de acest bogat şi frumos anotimp. În data de 9 noiembrie 2023, Biblioteca „Hristo Botev” a desfăşurat la Grădiniţa „Trofimaş” un Recital de poezii intitulat „Toamna este minunată”, la care au participat preşcolarii din grupa Nr.10. Din discuţia cu copiii despre toamnă, ce a precedat Recitalul, am înţeles că şi lor le place mult acest anotimp, deoarece e bogat în roade îmbelşugate de fructe şi legume, că oamenii pregătesc diverse bunătăţi pentru iarnă: gemuri, dulceţuri, compoturi, murături, vin ş.a. Mi-au mărturisit, de asemenea, că le place să se plimbe cu părinţii prin parc, să umble printre covoraşele din frunze multicolore de sub copaci, să facă buchete din frunze, să privească cum aleagă printre copaci veveriţele ş.a. Apoi copiii au ascultat versuri ale poeţilor români despre toamnă, lecturate din cărţi din colecţia bibliotecii precum : „Ce te legeni…” şi „Revedere” de Mihai Eminescu  (cartea „Unde eşti copilărie?”), „Toamna” şi „Două mere” de Grigore Vieru (cartea „Soare, soare, Domn frumos!”),  „Toamna la codru” de Ion Vatamanu (cartea „Iarba şi îngerii ei”) , „Toamna nu e vinovată” de Ianoş Ţurcanu (cartea „Un cocor cu GPS”), „Aşa e toamna totdeauna” de Petru Cărare (cartea „Poezii pentru copii”), lecturile fiind însoţite de mici comentări. Din poezii copiii au aflat mai multe lucruri despre toamnă : ce se întâmplă în păduri toamna, pe câmpuri şi în lunci, cum se comportă păsările, animalele, gâzele, că toamna este un pictor minunat, care pictează frumoase peizaje pe care le admirăm zi de zi, că, după cum scrie Ia. Ţurcanu, toamna nu e vinovată că uneori plouă, uneori e vânt, că „des norii se arătă şi plecă spre ţări cu soare păsările călătoare”, dar cu toate acestea „toamna este minunată” ş a. În continuare, copiii au recitat în ştafetă poezia „Ce te legeni…” de Mihai Eminescu. Ulterior au interpretat un cântec despre toamnă, acest anotimp al bogăţiei, cu multă pasiune şi multiple gesturi, prezentând un adevărat spectacol. Cântecul a fost selectat din Programul „Toamna de aur”, desfăşurat recent la Gădiniţa „Trofimaş” sub conducerea educatoarelor. În final, copiii au luat cunoştinţă de alte cărţi cu poezii din colecţia bibliotecii noastre „Hristo Botev”, citind unele cuvinte şi fraze, antrenându-se în deprinderea, încă firavă, de a citi.

Sunt convinsă că discuţia şi versurile ascultate şi recitate despre frumoasa toamnă în cadrul acestui eveniment vor contribui la faptul ca copiii să îndrăgească şi mai mult acest anotimp, precum şi poezia ca artă literară, ce îmbogăţeşte şi înnobilează sufletul, să cunoască poeţii noştri autohtoni,  care cu mare drag scriu pentru ei pe diverse teme.

                                                                                Lidia Cîssa, bibliotecar

Lectura — hrană nobilă pentru suflet

    În prezent, în era tehnologiilor informaţionale, era digitală, pentru unii oameni lectura cărţilor s-a deplasat pe locul doi, la alţii — pe locul trei, unii au încetat a mai citi cărţi, punând pe primul plan navigarea prin internet la calculator, telefonul mobil, tabletă şi alte dispozitive. Şi totuşi am observat că sunt persoane pentru care lectura cărţilor are un rol prioritar, fapt care ne bucură mult. Aici e vorba de cititori de diversă vârstă : în mare parte se referă la cei de vârstă  mai avansată, care s-au deprins cu lectura cărţilor, revistelor şi ziarelor din tinereţe şi nu-şi imaginează viaţa fără acestea; mulţi tineri vin la bibliotecă şi solicită cărţi în vogă, de succes, despre care citesc în internet sau aud de la colegi, prieteni, deoarece nu doresc să citească orice, ci cărţi de valoare; cu plăcere  îşi aleg cărţi la bibliotecă mulţi copii, la care lectura cărţilor face parte din programul lor de relaxare şi distracţii. Se bucură de succes operele scriitorilor clasici din literatura universală (se menţine interesul!) , colecţia  „Adevărul”, colecţia „Carte pentru toţi”, cărţile noi cu nume noi pe care le prezentăm la expoziţii, pentru copii — colecţiile de poveşti  „Noapte bună, copii”, „Învăţ să citesc”, „Citesc pe silabe”,  „100 de poveşti clasice”, „Cele mai frumoase mituri şi legende”, „Poveşti cu animale din lumea întreagă”,  colecţia „100 de curiozităţi despre natură, corpul uman, ştiinţă…” şi altele. 

    Nimeni nu pune la îndoială rolul tehnologiilor informaţionale performante în viaţa noastră de zi cu zi. Progresul tehnologic nu poate fi stopat şi nici nu trebuie — ar fi o crimă! Internetul este o sursă rapidă şi abundentă de date de tot felul la care apelăm în caz de necesitate. Şi totuşi  informaţia stocată acolo, în fond, este selectată din surse literare, adică din cărţi, deci cartea este importantă. „Ce-i scris cu peniţa, nu tai cu bărdiţa”, spune un proverb popular. Dacă din internet, din cauza unei difecţiuni tehnice, informaţia poate dispărea uşor, din cartea scrisă nu dispare cu una cu două, cartea este stabilă, sfântă, după spusele unui meloman de cărţi.

       Despre avantajele lecturii cărţilor ştim multe, voi  accentua doar unele:  cărţile ne extind graniţele cunoştinţelor la nesfârşit, ne dezvoltă vorbirea, ne ajută să ne creăm propriile opinii despre diverse situaţii şi evenimente din viaţă, despre alţi oameni, despre operele de artă lecturate sau vizionate, să ne exprimăm gândurile mai uşor şi mai inteligent, făcându-ne interesanţi în comunicarea cu cei din jur, ne dezvoltă spiritul de observaţie, imaginaţia şi creativitatea, ne oferă suport ca să ne cunoaştem mai bine pe sine şi lumea din jur etc., într-un cuvânt, ne face indiscutabil mai deştepţi, mai liberi, fiind mai profund informaţi, apţi pentru a crea  o lume prosperă şi frumoasă şi a vieţui în ea. Pe lângă faptul că ne alimentează sufletul cu o multitudine de beneficii, lectura cărţilor ne aduce şi o mare plăcere, în opinia mea este cea mai nobilă şi plăcută formă de odihnă, cea mai ieftină şi mai convenabilă. Având mereu o carte pe masă, niciodată nu te va copleşi plictiseala sau singurătatea. „Nu există prieten mai fidel şi mai loial decât cartea”, scria Ernst Hemingway. Această idee, adică dragostea faţă de carte, gustul pentru lectură le cultivăm copiilor încă de la o vârstă fragedă, noi, pârinţii, educatorii la grădiniţă, bibliotecarii la bibliotecă, profesorii la şcoală şi licee, ca apoi cartea pentru ei să devină o vitală necesitate şi o pasiune pentru întreaga viaţă. Cititul împreună pe care adesea îl practicăm în cadrul activităţior noastre la bibliotecă, şi recomandăm şi părinţilor să lectureze împreună, discuţiile ulterioare ajută copiii, adolescenţii să înţeleagă mai bine cele lecturate, să-şi exprime opiniile mai lejer, îi face mult mai comunicabili. Eu nu stiu ce impresie produc asupra copiilor primele sale experienţe cu tableta, calculatorul, telefonul mobil, alte tehnici informaţionale, dar când la activităţi le ofer cărţi de divers gen pentru a lua cunoştinţă de ele, am vâzut cum în ochii lor se aprind luminiţe de curiozitate şi încântare şi eu îmi depun toate eforturile ca aceste luminiţe să nu se stingă, ci să lumineze din an în an tot mai mult.  

                                                                      Lidia Cîssa, bibliotecar    

În lumea basmelor lui Mihai Eminescu

Copiii îl cunosc pe Mihai Eminescu ca pe un poet care a scris frumoase poezii despre natură, şi anume despre codrii din locurile natale, pădurea cea dragă şi vieţuitoarele din ea, izvoraşele şi şoapta frunzelor, somnoroase păsărele, despre lacul cel albastru plin cu flori de nufăr, cu lebede şi raţe plimbându-se pe apele lui, despre anii de copilărie cu felurite jocuri şi ştrengării ş.a. Dar puţini dintre ei ştiu că Marele Poet a creat şi basme, care pot fi citite atât de către copii, cât şi de adulţi. Din acest motiv şi ţinând cont de faptul că basmele şi poveştile este genul literar mult îndrăgit de copii, ce îi duce într-o lume fantastică, plină de miracole şi mister, cu personaje înzestrate cu capacităţi supranaturale (zâne, vrăjitori buni şi răi, zmei, balauri, căpcăuni etc.), dezvoltându-le imaginaţia, memoria, limbajul, în data de 12 ianuarie 2023 am desfăşurat o activitate la Biblioteca „Hristo Botev” cu preşcolarii de la Grădiniţa „Licurici”, în cadrul căreia am prezentat cartea „BASME” de Mihai Eminescu. Activitatea a fost dedicată memoriei Celui mai Mare Poet Român Mihai Eminescu,  Ziua de naştere a căruia şi concomitent Ziua Culturii Naţionale  toată comunitatea culturală din ţara noastră şi România o marchează  la 15 ianuarie în fiecare an. 

          La început, copiii mi-au mărturisit ce cunosc deja despre Renumitul poet Mihai Eminescu, apoi împreună am vizionat filmul video „Mihai Eminescu”, care a completat cunoştinţele copiilor despre această personalitate de vază a literaturii şi  culturii noastre. A urmat prezentarea  cărţii „Basme”, ce include cele mai frumoase basme scrise de Mihai Eminescu în baza folclorului. Unele dintre ele sunt scrise în versuri („Fata din Grădina de aur”, „Miron şi frumoasa fără corp”, „Calul Traian” ş.a.), altele — în proză („Făt Frumos din lacrimă”, „Frumoasa lumii”, „Borta vântului” ş.a.). Toate sunt extrem de captivante, acţiunile se au loc foarte dinamic, cu sufletul la gură urmărim o luptă crâncenă între forţele bune şi cele rele ale naturii, în consecinţă binele învinge răul, aşa cum ar trebui să fie în viaţă în imaginaţia poporului. Personajele principale, ca să devină eroi, puternici, viteji, trec prin diferite primejdii, sarcini şi probe, obţinând victorie asupra forţelor distrugătoare şi periculoase pentru oameni şi natură. Am lecturat şi discutat basmul „Borta vântului”, care este unul haios, dar şi plin de înţelepciune. Copiilor le-a plăcut basmul, le-a amuzat peripeţiile omului cel sărac, dar totodată şi naiv, care s-a pornit mânios să prindă borta vântului ce i-a spulberat într-un vârtej făina măcinată din grăunţele primite pentru munca sa şi pregătită ca să-şi hrănească familia. În calea sa îl întâlneşte pe Dumnezeu (dar nu ştie despre aceasta), care îi face nişte cadouri preţioase, fermecate, ce trebuiau să-l scape de sărăcie, el fiind un om harnic, muncitor şi având mulţi copii în grija sa, dar el le pierde poposind în drum spre casă la un om, care s-a dovedit a fi unul viclean şi hapsân, ce i le fură, dar până la urmă săracul le recuperează, devine bogat şi prosper, vicleanul şi soţia lui fiind pedepsiţi  primind o bătaie bună de la cârja cea fermecată şi alţii care au râvnit la averea omului  de asemenea au fost ciomăgiţi cum scrie cartea. Astfel, binele întotdeauna va învinge răul, dacă vom urma sfaturile Domnului şi ale bunului simţ – acesta este mesajul ce se desprinde din basm. În final, copiii cu interes au luat cunoştinţă de cărţile cu operele Marelui Poet Mihai Eminescu din colecţia Bibliotecii „Hristo Botev”.

                                                                                              Lidia Cîssa, bibliotecar