Sofia  — oraş vechi şi veşnic tânăr


În anul curent, la 3 aprilie 2024, oraşul Sofia împlineşte 145 ani de la proclamarea lui ca capitală a Bulgariei. În prezent acesta este cel mai mare oraş al Bulgariei, situat într-un loc pitoresc – la poalele munţilor Vitosha şi Lyulin. Este un centru economic, social şi industrial important, aflat în continuă dezvoltare, atrage numeroşi tineri, deoarece este şi cel mai prestigios centru universitar din ţară. Deviza oraşului, înscrisă pe blazonul oraşului, este: „Creşte, dar nu îmbătrâneşte niciodată”. Deci pare a fi un oraş veşnic tânăr, spre mândria populaţiei din ţară.

          Numele capitalei provine de la Biserica „Sfânta Sofia”, cea mai veche biserică ortodoxă răsăriteană din oraş. Acest edificiu de cult a fost construit în timpul domniei împăratului bizantin Iustinian. În perioada ocupaţiei musulmane, biserica a funcţionat ca moschee, la care se ataşau nişte minarete. În timpul unor cutremure din secolul XIX, unul dinte minarete a fost complet distrus, iar moscheea abandonată. Lucrările de restaurare au început după anii 1900, iar în prezent Biserica „Sfânta Sofia” este o biserică cu cruce în trei altare. Hramul acestei Biserici este Sfânta Înţelepciune (Hagia Sofia). Numele oraşului este pronunţat de bulgari cu un accent pe „o”, iar numele feminin Sofia – cu un accent pe „i”.

          Oraşul Sofia este o localitate cu o istorie bogată şi fascinantă. În perioada antică localitatea a purtat numele de Serdica şi a fost martora unor evenimente istorice cruciale, iar ruinele şi artefactele rămase până în prezent mărturisesc despre un trecut glorios. Serdica a fost fondată de triburile tracice în secolul al VIII-lea î. Hr., şi a jucat un rol important în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene. Numele „Serdica” provine de la unul dintre triburi „Serdi”, care trăia pe aceste meleaguri când romanii le-au cucerit. În timpul împăratului Marcus Ulpius Traian, localităţii i s-a dat numele de Ulpia Serdica şi se presupune că anume atunci aici au fost începute consturcţiile cele mai serioase, deoarece Serdica a intrat în hotarele Imperiului Roman şi a primit statutul imperial de oraş cu autoguvernare. Când Diocliţian împarte provincia Dacia în Dacia Ripensis şi Dacia Mediterranea, Serdica devine capitala provinciei Dacia Mediterranea. Pentru un secol şi jumătate oraşul se dezvoltă semnificativ, devenind un important centru politic şi economic. Localitatea avea pe atunci o importanţă majoră şi datorită locaţiei sale strategice – pe Via Diagonalis, drumul care lega Europa de Asia.

          Cele mai vechi menţiuni ale denumirii Sofia  sunt duplicatul Evangheliei lui Serdica în jurul anului 1359, în Carta Vitosha din secolul al XIV-lea a ţarului bulgar Şişman şi într-o notă a comerciantului din Radusa din 1376. În aceste documente oraşul este numit Sofia, iar totodată regiunea şi locuitorii oraşului se mai numeau sredecheski (sredeţeni), aşa a continuat până în secolul al XX-lea.

          Multă vreme Sofia s-a aflat sub ocupaţia otomanilor. În secolul XV Sofia devine capitala provinciei otomane Rumenia, pentru mai bine de patru secole. Atunci turcii au schimbat radical înfăţişarea oraşului. Au fost construite multe moschei, fântâni şi hamame, băi turceşti cu abur uscat. La 4 ianuarie 1878, Sofia este cucerită de forţele ruse, ca urmare a războiului Ruso-Turc dintre anii 1877-1878. În anul 1879 ajunge capitala Principatului Autonom al Bulgariei, care în 1908 devine Regatul Bugariei.

          În prezent Sofia este un oraş atractiv pentru turişti. Atrag atenţia străduţele mici şi diversitatea clădirilor, care sunt adevărate perle arhecturale ruseşti şi vieneze, bisericile în stil bizantin, o moschee, o sinagogă aflate în funcţiune. Valoroase monumente de arhitectură se consideră: Catedrala „Alexander Nevsky”, care este cea mai mare catedrală şi una din cele mai frumoase biserici din Peninsula Balcanică, cu icoane, fresce şi arhitectură în stil neobizantin; Biserica „Rotonda”, care este considerată cea mai veche clădire din Sofia, înscrisă în anul 1979 în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO; Bisericile „Sfântul Gheorghe”, „Sfântul Nicolae” (ortodoxă), „Sfântul Iosif” (catolică). Cu adevărat remarcabile sunt două edificii religioase: Biserica „Bojana”, care conţine cele mai bune picturi murale, ce există încă de la fondarea bisericii în sec. XIV, datorită cărui fapt a ajuns pe lista Wold Heritage patronată de UNESCO; Biserica „Hagia Sofia”, ridicată în sec. VI, care până acum este martoră la aproape toată istoria Bulgariei. O mulţime de muzee activează în oraş: Muzeul Naţional de Istorie, ce este unul dintre cele mai mari muzee din Balcani; Muzeul Etnografic, ce găzduieşte peste 50.000 de exponate ilustrând viaţa şi tradiţiile bulgarilor, dar şi exponate de pe alte continente ş.a.; Galeria Naţională adăposteşte lucrări ale celor mai mari pictori şi sculptori bulgari. Atractivă este, îndeosebi pentru copii, şi Grădina Zoologică, fondată în anul 1888. Oraşul dispune de numeroase parcuri, cafenele, restaurante, baruri. Turiştii adesea aleg excursiile în împrejurimi, pe Muntele Vitosha, care este un loc excelent de relaxare.

          Prin urmare, oraşul Sofia este un oraş din punct de vedere istoric foarte interesant şi după amplasare şi amenajare deosebit de pitoresc, ce merită să fie vizitat şi cunoscut.     

Lidia Cîssa, bibliotecar