Liuba Dimitriu – un nume necunoscut printre poeţii basarabeni


În acest an, 2021, se împlinesc 120 ani de la naşterea poetei basarabence Liuba Dimitriu. Poeta Liuba Dimitriu (Dimitrieva) s-a născut la 01.01.1901, comuna Ciucur-Mingir, judeţul Tighina, având numele adevărat Dimitrieva. Lazăr Dimitriev, tatăl, era un modest funcţionar la accizele Statului. Era bulgar de origine, pe când Vasilisa, mama, era grecoaică. Poeta a absolvit Liceul de la Comrat, după care s-a stabilit cu traiul la Chișinău. Aici lucrează ca funcţionară la Arhiepiscopie (1916), la Primăria Chișinău − translatoare (1919-1923) şi la Prefectura Poliţiei (1923-1930). Scrie poezii de la 18 ani. Poseda un suflet sensibil, sincer şi curajos, deprindea uşor secretele poeziei. Se stinge din viaţă prematur, după o boală incurabilă (22.03.1930, la mănăstirea Văratic, înmormântată la Chișinău, la Cimitirul Armenesc). Volumul „Crinii Basarabiei”, apărut postum (1931), recomandat cu căldură de Ovidiu Densusianu, i-a adus revelaţia unei remarcabile autoare.

Poeta Liuba Dimitriu a reușit să rămână în istoria literaturii cu realizări bune datorită unui singur volum: „Crinii Basarabiei”, ce reprezintă o culegere de poezii. Placheta înmănunchează poezii scrise între anii 1920 şi 1930. În carte sunt incluse poezii despre Basarabia, pe care poeta o considera un colţ de rai, dar care a trecut prin multe timpuri nefavorabile şi încercări. Întâlnim şi poezii despre natura plaiului natal, frumuseţea lui, ele fiind lirice şi foarte sensibile. Unii critici de artă consideră poezia Liubei Dimitriu drept un spectacol floral, ele deţinând aici un loc evident.

Prin decizia Primăriei oraşului Chişinău nr. 16/21 din 22.07.1992, str. Soltâs a fost redenumtă în numele poetei Liuba Dimitriu. Strada Liuba Dimitriu se află în sectorul Botanica, cart. Munceşti, începe de la şoseaua Munceşti şi continuă în sus până la bd. Decebal, fiind intersectată de străzile Cetatea Albă, Plaiului şi Scutari, paralele cu str. Dimineţii. Pe adresa str. Liuba Dimitriu, 37 este instalată o placă comemorativă: Liuba Dimitriu (1901 – 1930).

Mai jos vă propunem câteva poezii din volumul „Crinii Basarabiei”:

Chemarea Basarabiei

Vino, maica mea cea dragă!
Braţele mi le dezleagă,
Spală-mi rănile de sânge
Şi la sânu-ţi cald mă strange,

Că de-un veac tot rod cu dinţii
Lanţurile umilinţii,
Dar nu pot scăpa din ele,
Că-s prea mică şi sunt grele!..

Vino, maică, mai degrabă,
Pune fraţi-mi toţi la treabă,
Nistrul mai adânc mi-l sape
Şi de stepă-n veci mă scape!

Şi mai vino, maică sfântă,
Să-mi pui vălul cel de nuntă,
Visul tot mi-l împlineşte
Şi cu Prutul mă uneşte!

                 Mai 1920

Satul doarme…

Cu genunchii lângă gură
Şi cu pumnii strânşi sub cap
Satul doarme dus sub şură,
Pe când lupii groapa-i sap.

Întunericul le-ajută,
Stând la pândă după uşi;
Numai crucea pare mută,
Veghind somnul celor duşi.

Dar, în clipa când sunt gata
Să se-arunce-asupra lui,
Un cocoş surprinde gloata
Şi dă vestea cerului.

Şi la semnul crucii toate
Apele din somn tresar,
Spălând vatra de păcate
Şi cu crini umplând-o iar.

Cea din urmă primăvară

În frunze iar se-mbracă plopii
Şi iar mă cheamă mierla-n crâng,
Dar… ce folos!… Când mâine snopii
Cu mâna mea n-am să-i mai strâng!

Şi cucul, şi privighetoarea
Îmi bat în geamuri… iar să viu,
Dar li-e târzie azi chemarea,
Că tot castelul mi-e pustiu…

În zidurile-i măcinate
Ecoul azi răsună a gol,
În porţi zefirul nu mai bate,
Iar florile îi dau ocol…

          Tg.-Neamţ, Martie 1930

Graiul neamului

Atât de dulce-ţi este graiul,
Pe care-l sorb întâia oară,
Încât îmi pare că tot raiul
În cuibul nostru azi pogoară…

Şi nu-i parfum pe-ntreg pământul,
Cum e parfumul limbii tale,
Şi numai miere-i tot cuvântul,
Şi mlădios ca ceara moale.

E fagure, muiat în lapte
Din sânul veşnic cald al Romei,
Aşa ţi-e doina, ce-ntr-o noapte
M-a smuls din ghearele Sodomei!…


Tu, Nistrule!…

Sunați din trâmbițele voastre,
Să tragă tunurile toate,
Că s-a pornit prin văi și sate
Stăpânul visurilor noastre.

Să ne-ncălzească iarăși vatra,
Cum o-ncălzea odinioară
Și să prefacă-n aur piatra,
Ce n-a-ncetat să cânte-n moară.

…Să iasă-n calea lui toți viii
În straie noi cu flori și salbe,
Hotinul iasă-i cu copiii
Sorocii și Cetății-Albe…

O, câte veacuri poartă-n plete,
Câți munți de oase prin pășune,
Ne-o spun și doina pe-ndelete
Și buciumul, când dă să sune!..

…Tu, Nistrule, bătrână straje,
Te scoală și-i sărută urma,
Să sorbi adânc eterna-i vraje,
Ca vântul să nu-ți frângă cârma.

Ci cu sclipiri de — oțel în pleoape,
Strângând la piept stindardul Romei,
Aruncă-ți munții tăi de ape
Peste cuptoarele Sodomei!

Îngroapă-i flăcările roșii
De vadul tău cât mai departe,
Să te slăvească-n cer strămoșii
Și strănepoții după moarte!

Și să nu uiți vr-odată clipa
Când crivățul, ascuns sub maluri,
Acum un veac ți-a smuls aripa,
Lăsând o ran-adâncă-n maluri.

Dar cât de bun și drept e cerul!..
Când Prutul năvălise-n șanțuri,
Ca-nspăimântat sta temnicerul,
Văzându-te scăpat di lanțuri!..

Fiți gata toți!… Stăpânul vine!
S-așternem inimile toate,
Cântând așa cum se cuvine,
Când intră soarele-n cetate.

Să tragem clopotele iarăși,
Să se cutremure tăria
Și toate apele tresară-și
Din unde toată bucuria…

…Și peste veacuri, fără număr,
Copiii noștri-n veci ni-l poarte,
Așa cum El, pe-al vremii umăr,
Ne poartă visul fără moarte!

(La statuia lui Ștefan cel Mare, 1928)

Sursă bibliografică:

Dimitriu, Liba. Crinii Basarabiei: Poezii postume / Liuba Dimitriu. – Chişinău, 2010. – 100 p.

Chişinău: bulevarde, străzi, pieţe, parcuri : Ghid enciclopedic / ediţie îngr. de dr. M. Harjevshi; coord.: conf. univ. dr. L. Kulikovski. – Chişinău, 2017. – P. 109.

                                                             Angela Olărescu, şef Filială

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s