Cartea „Comoara din insulă” de Robert Louis Stevenson


Dragi utilizatori, luaţi cunoştinţă de o nouă carte apărută recent în colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” — „Comoara din insulă” de Robert Louis Stevenson.

Copilăria e cea mai frumoasă și visătoare parte a vieții! Ne amintim cu o deosebită plăcere de biblioteca copilăriei noastre, de cărțile cu aventuri, de poveștile cu pirați, de comorile ascunse în insulele îndepărtate, de corăbiile botezate ciudat cu echipaje pestrițe și căpitani cu care nu ți-ai fi dorit să dai nas în nas…, Comoara din insulă” este romanul ideal pentru a aduce aminte elevilor și părinților de poveștile cu pirați ale copilăriei, unde copiii sunt cu respirația neîntretăiată pentru a afla sfârșitul povestirilor înșirate de autor cu pensula sa pe hârtie.

La  hanul Amiral Benbow locuia băiatul cu numele Jim împreună cu tatal și mama sa. Ei aveau grijă de toți clienții ce trăgeau la han, indiferent de gradul lor de civilizație. Dar, de obicei, ca peste tot, apare câte un client care le face cât mai multe și mai mari probleme. Clientul Bill Bones era un pirat cu staj vechi, dânsul a fost secundar pe corabia temutului căpitan Flint. Curând aflăm că Bill Bones este dat în căutare de confrații săi pirați pentru că a luat o hartă și ei considerau că aceasta le aparține la toți. Pe acea hartă era indicată o insulă a scheletelor unde era dosită o comoară de către Bill Bones. Mai târziu urmează o luptă pe cinste care îl obligă pe Jim să părăsească hanul și să fie găzduit de către doctorul Livesey. Acest băiat cu curajul său face o descoperire foarte importantă ce va declanșa întreaga aventură. Dânsul găsește prin lucrurile lui Bill (nu vă divulg soarta de mai departe a piratului Bill Bones) harta mult dorită de căpitanul Flint și o ia asupra sa, ca apoi să împărtășească împreună cu doctorul Livesey și guverantorul regiunii ce conține aceasta. Acești doi eroi, mirosind parcă deja aurul tăinuit pe insulă, decid să organizeze o expediție spre insula comorii și încep să pregătească necesarul pentru a echipa o corabie cu care vor pleca într-o astfel de aventură. Cu mare regret pentru ei, din echipajul angajat, în afară de tânărul Jim, s-au alipit și câțiva pirați din vechea ceată a lui Flint, care mai târziu vor face multe necazuri pentru a lua în stăpânire corabia.

Deci de aici începe acțiunea, aventura, luptele între cele două tabere, rolul lui Jim fiind mereu unul foarte important, el dând dovadă de mult curaj și pricepere de marinar. Până la îndeplinirea scopului final, găsirea comorii, au dedepășit multe necazuri, vor pierde mulți oameni, atât pirații, cât și echipajul doctoruluil Livesey, vor îndura friguri, foame, sete și violență cauzate de cei cu care călătoreau împreună.

Dragii noștri utilizatori din rândurile elevilor cu vârsta între 9 – 15 ani, vă îndemn să vizitați biblioteca „Hristo Botev” și să lecturați această carte plină de aventuri, împreună cu Jim să trăiți aceste clipe care vă vor face mai curajoși și onești.

Olga Aga, bibliotecar

Istoria unei călătorii miraculoase în timp


Suntem foarte aproape de finalul Concursului„Bătălia cărților 2020” inițiat de Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, dar fiindcă mai avem la dispoziție vreo lună, aș vrea să atrag atenția publicului cititor tânăr, categoria de vârstă 15-18 ani, la o carte care a intrat în colecția Bibliotecii „Hristo Botev” mai târziu ca  altele propuse spre lectură în cadrul competiției respective, dar care nu trebuie trecută cu vederea. E vorba de cartea „Pasagera” semnată de scriitoarea Alexandra Bracken. Autoarea cărții este o scriitoare americană de succes. Sunt bine cunoscute și îndrăgite de tineret cărțile scrise de ea: „Minți primejdioase”, „Nicodată înduplicate”, „După asfințit” ș.a., deoarece sunt captivante, cu răsturnări de situații și totodată sensibile, încât  îți ating profund strunele inimii.

În romanul  „Pasagera”  realitatea se îmbină cu fantasticul. Știm că multe visuri ale omenirii s-au îndeplini deja peste ani, altele se vor realiza cândva. Spre exemplu, poate astăzi în cineva nutrește încă dorința să se întoarcă în trecut sau să poată nimeri în viitor. Această carte este o poveste fascinantă despre o călătorie în timp, plină de aventuri care ne oferă posibilitatea, împreună cu personajele principale, să ne întoarcem în trecut, în alt secol, și să vedem cum era viața pe atunci.

              Eroina principală, Etta Spencer, este o tânără și foarte talentată violonistă, care și-a pus scopul să devină o bună profesionistă, avea încredere în sine și considera că nimic în lumea asta nu o poate împiedica să-și realizeze visul. Era nespus de mândră când i s-a oferit ocazia să cânte la renumita  vioară Stradivarius, care, după cum ne informează autoarea, este un instrument cu coarde lucrat de familia Stradivari, din nordul Italiei, la sfârșitul sec. XVII și începutul sec. XVIII: „Instrumentele erau legendare pentru puterea și frumusețea sunetului pe care îl produceau. Proprietarii lor nu le descriau ca pe simple instrumente, ci ca pe oameni, prieteni  temperamentali cu toane care nu puteau fi niciodată stăpânite, oricât de talentat ar fi fost interpretul”, aflăm în continuare despre acest minunat instrument din carte. Pentru cei pasionați de muzică, cred că este o informație interesantă.  În timp ce se pregătea să concerteze la Muzeul Metropolitan din New York  cântând la renumita vioară, Etta este pe neașteptate răpită și transferată miraculos în sec. XVIII. Ea se pomenește antrenată într-o luptă aprigă, pe viață și moarte, cu scopul de a găsi  un instrument magic numit astrolab cu ajutorul căruia e posibilă călătoria dintr-o epocă în alta. Etta este o fire puternică, datorită cărui fapt supraviețuiește, deși este și foarte sensibilă. A acceptat această călătorie misterioasă pentru a-și salva mama la care totuși ținea mult. Fata trece  pe această cale prin grele încercări, prin clipe de disperare și pierderi, dar  o rază luminoasă și caldă o însoțește și o susține prin această vâltoare — prietenia cu un tânăr pe nume Nicolas Carter ce intervine aici și ce se transfosrmă într-o dragoste frumoasă și îi inspiră optimism. Dar vor rămâne ei împreună, doi oameni din diferite epoci, sau nu – rămâne de văzut. Cititorii romanului sunt în așteptarea unei alte cărți a „Pasagerii”, aceasta având un final foarte surprinzător.

            Vă recomand să lecturați cartea „Pasagera” de Alexandra Bracken, mai cu seamă celor care vor să participe la Concursul „Bătălia cărților” din anul curent, grăbiți-vă!, și celor cărora le plac cărțile de genul fantasy. Lectură plăcută, dragi tineri utilizatori!

                                                                               Lidia Cîssa, bibliotecar 

Cartea „Cravata Roșie” de Ji-li Jiang


           „Cravata Roșie” se înscrie în lista cărților înaintate pentru Concursul de lectură „Bătălia cărților 2020” inițiat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” la care activ participă și tinerii  utilizatori ai Bibliotecii „Hristo Botev”. Cartea a fost publicată la Editura „Artur” și este destinată categoriei de vârstă  cuprinsă între 11-14 ani. Este o carte autobiografică creată de scriitoarea chineză Ji-li Jiang ce istorisește o poveste despre copilăria autoarei petrecute în mare parte în timpul Revoluției Culturale din China, una dintre cele mai groaznice perioade din istoria Chinei și chiar din istoria secolului XX, precum și despre familia ei care trece prin grele încercări, dar învinge datorită curajului și unirii tuturor membrilor săi.  Acestă carte este profund emoționantă care nu te poate lăsa indiferent.

Revoluția Culturală din China a început în anul 1966, fiind inițiată și condusă de președintele țării Mao Zedong, și avea drept scop să distrugă „Cele Patru  Vechi Rele”, adică vechile idei, vechea cultură, vechile tradiții, vechile obiceiuri. Se declanșase o campanie teribilă de maltratare a populației, de învrăjbire a ei, în fond era o luptă crâncenă de clasă, niște jocuri politice axate pe abuzarea de putere a unui grup de oameni. Cel mai trist era faptul că în această mișcare erau implicați și copiii care, înloc să învețe disciplinele școlare, au fost puși în situația să-și critice profesorii și să se bârfească reciproc, mai ales  când copiii scriu așa-numitele afișe „da-zi-bao”. Aceste pagini sunt foarte tulburătoare.

Ji-li Jiang s-a născut chiar de Anul Nou Chinezesc și se părea că o așteaptă  un viitor luminos. Iată cum mărturisește ea despre aceasta: „Cu mare grijă, părinții mi-au ales numele: Ji-li, adică norocoasă și frumoasă. Au sperat că voi fi cea mai frumoasă fată din lume. Și am fost. Am fost fericită pentru că eram mereu iubită și respectată. Mă simțeam mândră pentru că făceam totul bine și întotdeauna mă așteptam să reușesc. Pe deasupra eram și încrezătoare. Nu mă îndoisem niciodată de ceea ce mi se spunea: „Cerul și pământul sunt mărețe, dar măreția lor e depășită de bunătatea Partidului Comunist; mama și tata ne sunt dragi, dar mai drag ne este președintele Mao.” Ca toți copiii de vârsta ei, Ji-li purta cravata roșie la gât, emblema Tinerilor Pioneri, mergea cu capul sus și era nespus de fericită.

Când s-a declanșat Revoluția Culturală fata avea 12 ani și era în clasa a 6-a. În scurt timp fericirea și entuziasmul fetei se năruie. Ea află că are origini „nesănătoase”, că bunelul ei a fost chiabur, adică asupritor, dușman al poporului, că tatăl ei este de cei din Dreapta, deci „dubios”, după spusele organelor de securitate. Ea este impusă  să facă o alegere dificilă: să calce pe urmele părinților săi „corupți” sau să se dezică de ei, să depună mărturie împotriva propriului tată, să fie unul dintre copiii lui Mao.  Fata devine confuză și nu știe ce să creadă și ce să facă. La școală ea este  din acest motiv umilită, înjosită, atât de colegi, cât și de unii profesori, bârfită de vecini. În trecut elevă eminentă, Tânăr Pioner Fruntaș, președintele tuturor elevilor din școală, acum se rușina de propriul ei „trecut negru” și viața ei se transformă într-un coșmar. A ajuns  până la disperare, la furie, era gata să se înscrie în rândul copiilor „educabili” care trec peste trecutul familiei, să-și schimbe numele de familie, crezând că astfel va recăpăta liniștea și aprecierea colegilor de școală. Însă devotamentul și dragostea față de familie învinge, ea decide că nu poate trăda rudele apropiate, că legământul ei principal este să fie alături de ei și să-i ajute cât va fi nevoie.

            Dragi utilizatori, vă recomand să citiți această carte care este foarte tulburătoare, dar și extrem de captivantă. Pe lângă toate, vă oferă și informație destul de complexă despre perioadele de grea cumpănă din istoria omenirii și vă sugerează ideea că din orice încercări, uneori destul de dificile, poți ieși biruitor, dacă iești condus de bunul simț, ai credință în puterea binelui, ai voință și curaj să învingi forțele rele și să mergi cu capul sus înainte. Vă amintesc că  Concursul de lectură „Bătălia cărților” continuă și se apropie de final, deci grăbiți-vă să participați, să reușiți să lecturați toate cărțile, cartea „Cravata Roșie” poate deveni cartea anului, iar fiecare dintre voi cititorul anului! Lectură plăcută și succes!

                                                                            Lidia Cîssa, bibliotecar

Alege dragostea


Dragi utilizatori, luaţi cunoştinţă de o nouă carte apărută recent în colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” – „Trei metri deasupra cerului”. Cartea „Trei metri deasupra cerului” este opera scriitorului, scenaristului şi regizorului italian Federico Moccia. Cartea cu o denumire atât de poetică e despre dragoste, despre o dragoste fierbinte, puternică dintre doi tineri aflaţi la vârsta adolescenţei care se înalţă până deasupra cerului. Eroii romanului sunt absolut diferiţi: ea, Babi, e o elevă bună, de nota zece, o fiică perfectă, o fată timidă, dar totodată şi foarte activă şi ambiţioasă; el, Step, este un băiat foarte frumos, extrem de încăpăţinat, uneori violent şi dur, mereu orientat spre şotii şi aventuri. Ei sunt din lumi diferite, din familii diferite, dar pe neaşteptate se îndrăgostesc unul de altul, deşi la toţi din jur, inclusiv la familiile lor, aceasta le pare o relaţie imposibilă. Ei însă rezistă la toate controversele, la toate piedicile, lăsâdu-se conduşi de sentimentele interioare puternice, de o atracţie reciprocă explozivă în lumea  frumoasă a dragostei. Putem spune că eroii noştri trăiesc o poveste de dragoste asemenea lui Romeo şi Djulieta doar că în timpurile noastre. Pasiunea aceasta  îi schimbă pe ambii încât cei din jur nu-i recunosc şi nici ei singuri pe sine nu se recunosc. Ei devin mai siguri pe sine, îşi schimbă atitudinea faţă de viaţă şi faţă de oamenii ce-i înconjoară. Însă dragostea acestor doi tineri, apărută fulgerător, tot atât de rapid se termină. Deşi lasă urme dureroase în sufletele lor, îi maturizează.

            Romanul este adresat în primul rând tineretului, îndeosebi adolescenţilor, doarece oferă o bună lecţie de viaţă, demonstrând că sentimentele sincere, dragostea, curată sunt mai presus decât bogăţia, banii, distracţiile moderne, pe ea nu o poţi cumpăra şi nici a o vinde, că cel mai important în viaţă sunt dragostea, oamenii care te pot ajuta în situaţiile complicate. Cartea merită să fie citită, mai ales de cei care cred în dragoste, care pun preţ pe ea, dar şi de cei care se îndoiesc de puterea ei.

Lectură plăcută!

                                                                                     Lidia Cissa, bibliotecar 

Invitație la dans


„Dans dans dans” – anume așa se numește al șaselea roman al binecunoscutului  scriitor Haruki Muracami, un roman de succes, de fapt ca și alte romane ale acestui autor, dumnealui fiind considerat de către editori un fenomen în lumea literară.

Haruki Murakami este un scriitor și traducător japonez care în scurt timp de la lansarea primelor opere ale sale a ocupat un loc aparte în literatura universală, devenind vestit nu doar în Japonia, ci și peste granițele țării sale. Romanele scriitorului posedă un stil deosebit, conțin multă muzică și interesante peizaje ale naturii, sunt de obicei scrise de la persoana întâi, sunt profund psihologice, dar tratează și multe probleme sociale, dând o amplă caracteristică capitalismului avansat. În  romanul „Dans dans dans” întâlnim asemenea rânduri: „Totul decurgea după un plan bine pus la punct. Acesta e capitalismul avansat. Cine investește cel mai mare capital obține informațiile cele mai utile și are parte de profituri maxime. Investițiile de capital implică astfel de lucruri… Aceasta e societatea capitalistă dezvoltată. Fie că ne place, fie că nu, este societatea în care trăim. Până și ideea de bine și rău a fost subdivizată, a devenit mai sofisticată. Există bine la modă și bine demodat. La fel ca și răul…”.

Haruki Murakami a debutat cu romanul „Ascultă cum cântă vântul” (1979). Cele mai semnificative romane ale scriitorului sunt: „În căutarea oii fantastice”, „Pădurea norvegiană”, „Kafka pe malul mării”, „La sud de graniță, la vest de soare”, „Dans dans dans” ș.a. Romanele scriitorului îndată după apariție devin bestsellere. Este prețuit la justa valoare de către literați. Pe parcursul anilor a fost distins cu numeroase premii prestigioase din țara sa cât și internaționale. Cărțile domniei sale sunt traduse în peste cincizeci de limbi și au priză bună la publicul cititor, inclusiv la utilizatorii Bibliotecii „Hristo Botev”, unde sunt preferatele multora, deoarece sunt scrise de un scriitor original și interesant.

Romanul „Dans dans dans” a fost scris în anul 1988 și continuă povestea din romanul „În căutarea oii fantastice”. Eroul principal al romanului, un scriitor comercial, fiind copleșit de un vis obsesiv, se pornește în căutarea fostei sale iubite pe nume Kiki pe care o cunoscuse cu patru ani în urmă într-un misterios hotel „Dolphin” și care dispăruse tot așa de misterios din viața lui, se întoarce pe urmele trecutului în Sapporo, apoi iarăși în Tokio și Hawai, de parcă era antrenat într-un dans hipnotic, aflându-se între real și fantastic. „Partenerii lui de dans” sunt o fetiță de treisprezece ani  clarvăzătoare neglijată de părinți, un fost coleg de studiu, care a ajuns artist renumit și câteva fete din firme de toleranță. Romanul este în esență o căutare de sine, soarta unui tânăr bărbat într-o țară cu economie dezvoltată. Un personaj care se oferă să-l ghideze (Omul oaie) îi spune care e problema lui: „…Te simți derutat. Nu știi ce anume cauți. Ai pierdut multe și te-ai piedut și pe tine. Vrei să mergi mai departe, dar nu știi încotro s-o apuci… ești confuz. Simți că nu mai ești legat de nimic. Și este adevărat…” La întrebarea Ce trebuie să fac?, Omul oaie îi răspunde – „Să dansezi cât ține muzica. Trebuie să dansezi bine, să te admire toată lumea. Dacă faci asta, poate atunci o să te pot ajuta…”. Desigur că se are în vedere nu dansul în sensul direct al cuvântului, ci acțiune, acțuine, acțiune, pentru a ieși din impas. Romanul este, în fond, o nuvelă psihologică destul de realistă, dar  are și elemente fantatice — șobolanul, Omul oaie, Kiki cu urechile sale uimitoare și prevestitoare ș.a.

Romanul „Dans dans dans” te atrage ca magnetul, călătorești cu personajul pricipal, trecând prin toate perepețiile lui și parcă dansând împreună cu el. Cartea, odată deschisă, nu te poți despărți de ea până la ultima filă. Dragi utilizatori, îndrăzniți, deschideți cartea, citiți romanul, nu veți regreta. Lectură plăcută și utilă! 

Lidia Cîssa, bibliotecar.