Chișinău — oraș de vis


   52842265_2554506661257709_7455342719322292224_o  Oamenii pe care zorii zilei îi prind visând cu ochii larg deschişi, apoi zugrăvesc cu pensula minţii imagini inedite sau doar banale, dar cărora le dau viață sunt numiți scriitori. Să fii scriitor este, fără îndoială, ochiul care soarbe profunzimea ideii adaptând-o în timp și în spațiu, reflectarea gândirii ce separă fărâma de ostilitate și puzderie de imagini ce se derulează în mintea autorului. Anume creația  este viață, sufletul nostru ce ne ajută să privim cu ochii larg deschiși la tot ce ne înconjoară.

      Chișinăul este orașul pentru unii al copilăriei, pentru alții al viselor, realizărilor, este locul unde mulți s-au născut, au crescut, au pronunțat primele cuvinte, au făcut primii pași, au fost mângâiați de vorba dulce a mamei, pentru alții peste ani a devenit a doua casă, încălziți de razele blânde ale soarelui, alinați de frumoasele opere ale scriitorilor din țară.

     Capitala noastră dragă cu frumosul nume Chișinău i-a inspirat pe mulți scriitori, oameni de artă spre creație. La Biblioteca „Hristo Botev” recent a avut loc medalionul literar „Chişinăul în poezie”, la care au participat poeţii Svetlana Bahrușina, Serghei Maslobrod, Svetlana Bacarova, Nadejda Smirnova şi Evghenii Balan, membri ai Uniunii Scriitorilor „A.S.Pușkin” din Moldova, şi au comunicat cu elevii Liceului Teoretic „Nicolae M. Spătaru“ despre arta poeziei, despre multe probleme de viaţă, au recitat versuri de ale sale dedicate frumosului nostru oraş Chișinău. Cu o deosebită plăcere au vorbit poeţii despre poetul rus A.S. Pușkin, care pe timpuri a vizitat Basarabia, Chişinăul şi a scris opere poetice despre oamenii şi viaţa de pe aceste plaiuri mioritice în acea perioadă istorică, invitând pe toţi să viziteze Casa-muzeu „Puşkin” din Chişinău. Poeta Svetlana Bahrușina a recitat multe versuride ale sale, printre care și poezia „Читайте Пушкина”. Poeţii au discutat cu elevii, de asemenea, şi despre dragostea față de pământul natal, față de oamenii care trăiesc pe acest pământ, despre oameni cu suflet mare, despre aceea cât e de important să ai un suflet bogat, plin de bunătate și de credință în bine, despre multe locuri dragi din orașul Chișinău, despre „Teatrul unui actor” care deja nu mai este. În final, poeții au donat bibliotecii două cărţi cu autograf -„Прикосновение” de Iulia Rodiceva şi „Новые книги стихов” de Evghenii Balan. Sperăm că această întâlnire frumoasă, plăcută și utilă tuturor va inspira elevii spre creaţie,  să-şi încerce puterile în arta literară.

                                                                       Olga Aga, bibliotecară

Любимый город Кишинев


      IMG_4467Eжегодно в муниципальных библиотеках города Кишинева (сети «Библиотек  B.P. Hasdeu») проходит неделя «Мой город – Кишинев», которая приурочена ко Дню города – 14 октября.

        В ходе данной компании каждая из библиотек старается раскрыть  историю, культуру, этнографию и литературу о столице в как можно большем объеме, познакомить пользователей и жителей города с теми страницами, которые еще не знакомы, осветить данную тематику про всем направлениям и в различных аспектах. Библиотека «Христо Ботев» принимает активное участие в ходе проведения недели из года в год, и работаем мы с разнообразной по возрасту и статусу аудиторией, но особенно интересно и с огромной пользой проходят различные мероприятия с детьми. Детская аудитория намного эмоциональнее остальных, более непосредственна и всегда отзывчива на активные формы работы – типа «вопрос – ответ». 9 октября у нас прошла викторина «Как хорошо  вы знаете улицы города Кишинев». Ребята охотно отвечали на заданные вопросы, порой перебивая друг друга, пытаясь ответить на вопрос раньше других. Хочу с удовольствием отметить, что ребята верно ответили почти на все вопросы, но были и открытия, например: где в Кишиневе находится Санкт-Петербургская площадь; затем долго  гадали кто был губернатором Кишинева, кто не был и др.

    Такие мероприятия пробуждают интерес к истории родного города,  заставляют задуматься насколько я люблю свой город, знаю его и могу познакомить других с его красотами и достопримечательностями.

                                                 Андрейчук Татьяна, şef oficiu

Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”

Atenţiune – o carte nespus de captivantă!


  Scan1Concursul “Bătălia cărţilor” e  în plină desfăşurare la bibliotecile din municipiul Chişinău, inclusiv la Biblioteca “ Hristo Botev”. Câte zece cărţi cu subiecte ingenioase  se propun spre lectură pentru copiii de 11-14 ani şi adolescenţii de 15-18 ani. Cartea “Toată lumina pe care nu o putem vedea” de scriitorul american Antony Doerr face parte din lista celor adresate adolescenţilor. A fost distinsă cu premiul  american “Pulitzer 2015”. Este considerată cea mai ambiţioasă şi mai spectaculoasă operă a scriitorului. În centrul atenţiei sunt vieţile a două personaje , Marie-Laure — o tânără franţuzoaică lipsită de vedere, fiica unui lucrător al Muzeului Naţional de Istorie Naturală , şi Werner – un tânăr orfan de origine germană, pasionat de tehnică,  care ajung să se întâlnească în oraşul francez Saint-Malo pe fundalul celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce amândoi încearcă să depăşească suferinţa fizică şi psihică îndurată  de situaţie. Întâlnirea lor nu durează mai mult de o zi, dar comunicarea  şi susţinerea lor reciprocă e atât de emoţionantă, încât creează lumină în întunericul impus de război, care va fi hotărâtoare şi pentru destinele lor din continuare. În canvaua subiectului se implică şi istoria unui misterios diamant ce putea oferi posesorului o viaţă veşnică, dar  nu şi fericire şi era căutat de multă lume, inclusiv de nazişti.  Cartea este  “ un roman pe care să-l trăieşti, din care să înveţi şi pe care vei regreta  că trebuie să-l închizi”,  după cum se scria în revista “Booklist”.

         Lectură plăcută, dragi utilizatori! Nu treceţi cu vederea cărţile propuse de “ Bătălia cărţilor!

Autor: Lidia Cîssa

Terapia prin povești


     Orice poveste, după cum știm, are un mesaj etic — învață copiii să deosebească binele de rău, să devină luptători activi pentru ca binele, dreptatea să biruie, să-și dezvolte calități omenești pozitive, să fie dominați de sentimente frumoase etc. Cartea „În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu, propusă spre lectură în anul acesta, 2018, de către Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” în contextul Programului „Chișinăul citește”, are subtitlul „Povești terapeutice” care accentuează rolul tămăduitor al poveștilor. Pe bună dreptate, aceste 5 povești din carte sunt axate spre a trata sufletul copilului, a modela astfel comportamentul copiilor ca să înlăture asemenea complexe cum ar fi frica, agresivitatea, hiperactivitatea, nesiguranța, timiditatea excesivă ș. a.

    30425337_2001274433247604_5550284835422270347_o Întru realizarea Programului „Chișinăul citește” 2018, noi am planificat un rând de activități pentru ca cartea menționată să ajungă la cât mai mulți copii din teritoriu pe parcursul anului. Astfel, la biblioteca noastră „Hristo Botev” recent (20 aprilie) a avut loc întâlnirea scriitorului Mircea Grecu cu elevii claselor I ai Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, în cadrul căreia s-au pus în discuție poveștile din carte, scriitorul a dialogat cu copiii, scoțând în evidență mesajele poveștilor, verificând cum le-au înțeles copiii prin scenete-teste psihologice, cei mai activi au primit în dar de la autor cartea cu povești.

    30419985_2006419489399765_1944452905246364809_oO altă activitate s-a desfășurat la bibliotecă în data de 24 aprilie, de data aceasta având ca invitați copiii de la Grădinița „Licurici”, grupa pregătitoare. A avut loc prezentarea cărții menționate. Am rugat ca copiii să citească preventiv cartea pentru a participa activ la discuția pe marginea celor lecturate. La început, le-am povestit succint despre carte și autori. Cartea a ieșit la lumină la Editura „Arc” în a. 2017, Chișinău. Autorii sunt Mircea Grecu, psiholog și scriitor, și Jana Grecu, mama lui, profesoară la Univerțitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și scriitoare. Autorii au manifestat interes față de confortul psihologic al copiilor de care depinde cât de sănătoasă va crește viitoarea generație, cât de bine se vor discurca membrii ei în viață, dacă vor fi capabili să confrunte diverse situații din care să iasă învingători și să soluționeze diverse probleme dificile etc. Poveştile, după cum s-au convins și copiii, sunt foarte captivante, interesant ilustrate de către pictorul Igor Hmelnițki care întocmai a redat subiectele lor. Cartea se bucură de un mare succes la cititorii din RM, România, Ucraina, Turcia și alte țări, fiind tradusă în mai multe limbi. De remarcat că copiii din Turcia învață engleza după aceste povești.

30073693_2006419486066432_4615257637088626645_oLa teatrul „Luceafărul” se montează spectacolul după povestea „În căutarea fericirii pierdute”. În programul activității au intrat de asemenea o victorină în baza poveştii „Ursulețul Marmi” care prin mesajul său — de a avea simțul măsurii în toate — întrunește celelalte povești. Alte povești au fost înscenate cu mult avânt și plăcere de către copiii, cu discuția ulterioară a mesajelor lor, completată cu cazuri similare din viața personală a copiiilor, cei mai activi și ingenioși i-am premiat cu cărți și reviste pentru copii.

  Poveștile din cartea menționată sunt foarte binevenite, tratează copiii, ajutându-i la timp să se elibereze de senzațiile de rușine, vinovăție, frică nemotivate etc. și cu siguranță vor contribui la plăzmuirea unui comportament pozitiv, în care va domina optimismul, simțul măsurii, cumsecădenia, cinstea, necesitatea de a avea prieteni și de a oferi o prietenie sinceră etc.

                                                                                        Lidia Cissa, bibliotecară