Бабинден — национальный праздник


     Этот праздник пришел с незапамятных языческих времен и по сей день отмечается женской половиной с большим энтузиазмом. Он посвящен повивальным бабкам или женщинам зрелого возраста, помогавшим в старину при родах. Обычно воспринимается как своеобразный женский ответ многочисленным «мужским» праздникам календарного года.

           Рано утром к старухе-акушерке идут женщины, чьи дети в возрасте от 1 до 3 годов. Там во дворе, под фруктовым деревом проводится ритуал «умывания рук». Молодые женщины, которые захватили с собой из дому ведерко с чистой водой, мыло и новое полотенце, поливают повивальной бабке, чтобы та помыла руки, а потом подают ей полотенце, которое она принимает в дар (еще в дар повивальной бабке приносится одежда, полотно — все это кладут ей на правое плечо). При этом ритуале старуха старается поднять как можно больше брызг кверху с наговором, чтобы ребенок женщины бегал, прыгал и был всегда здоров. Со своей стороны старуха тоже дарит матерям детские носочки и рубашечки, а если с матерью пришел и ребеночек, то она завязывает ему на руку монетку или фигурку лошадки сплетенными нитками (красной и белой).

            В этот день все женщины собираются на обед к повивальной бабке. Каждая приносит с собой вино, ракию, вареную курицу и обрядовый хлеб и при входе в дом целует хозяйке руку. За столом все веселятся, шутят, разговоры почти всегда исполнены сексуальным подтекстом. Сама повивальная бабка иногда проводит ритуалы, которые должны помочь женщинам иметь больше детей. На это застолье мужчинам вход воспрещен, но в определенный момент они являются в дом старухи, переодетые волами с рогами, с заранее приготовленным ковшом или тележкой, забирают старуху, заталкивают ее в ковш или сажают на тележку и везут ее на реку, где купают в воде. Это обрядовое купание повивальной бабки делается для того, чтобы в новом году она была здоровой и сильной. Праздник заканчивается вечером весельем и танцами на площади.

       Отметили этот замечательный праздник и болгарки Кишинева. В Библиотеке «Христо Ботев», которая стала весьма привлекательным местом города для местных болгар, развернулись сценки ритуального проведения праздника со всеми сопутствующими атрибутами; бабкой-повитухой, специальным священнодейством для всех женщин, застольем, где были представлены блюда национальной кухни. Было интересно и весело, особенно для всех тех, кто впервые присутствовал на данном празднестве.

                                                                                             Сост.: Барабаш Л.

 

Реклама

Hristo Botev — un poet de neuitat în rândurile bulgarilor din Republica Moldova


49682482_2153777231312407_414746759638548480_n

      Azi, 6 ianuarie 2019, comunitatea bulgară din Chişinău s-a întrunit în faţa bustului  marelui poet bulgar Hristo Botev (1848-1876), care se află în sectorul Botanica a capitalei noastre pe strada care îi poartă numele. Cu 171 de ani în urmă, în oraşul Kalofer (Bulgaria) în familia dascălului Botio Petkov s-a născut viitorul poet şi revoluţionar bulgar Hristo Botev. Viaţa lui a fost legată şi de Basarabia. După ce el termină studiile din Odesa, în anii 1866-1867 a activat ca  învăţător în colonia bulgară Zadunaevka. Hristo Botev de câteva ori a vizitat şi Chişinăul pentru a convinge pe reprezentanţii înstăriţi ai comunităţii bulgare să aloce bani pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul Otoman. De aceea, memoria lui Hristo Botev în Chişinău este vie şi astăzi. Anul acesta în faţa monumentului s-au adunat reprezentanţi ai diferitor Societăţi obşteşti şi ştiinţifice bulgare din ţara noastră. Biblioteca «Hristo Botev», care îl are ca patron pe Hristo Botev, prin intermediul dnei directoare Angela Olăreacu de asemenea fost prezentă la eveniment.

49947867_2067992763314191_1898439612859154432_n

Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad


20181220_174021    În cadrul Serviciului «Българско огнище» la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat Masa rotundă „200 de ani de la naşterea lui Dimităr Mutev, director al Gimnaziului din Bolgrad” Moderator al evenimentului fiind dr. în istorie Ivan Duminica. Comunicări la tema dată au avut dl dr. Ivan Zabunov (Elena Muteva — prima poetesă bulgară, traducător şi folclorist), dr. Ivan Duminica (Dimităr Mutev – director la Gimnaziul din Bolgrad), dna dr. Liubomira Jacote (De la istoria slavonă bulgară până la Gimnaziul din Bolgrad) şi directoarea bibliotecii Angela Olărescu (Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad). Scoţând în evidenţă câteva volume din colecţia bibliotecii am selectat informaţia necesară publicului cititor.

     Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” posedă suficient material în care se reflectă toată istoria activităţii Gimnaziului din Bolgrad. Vorbitorii precedenţi au destăinuit o amplă informaţie cu amintiri despre primul Gimnaziu bulgar modern şi directorii lui. Mie îmi rămâne să vă descriu ce informaţie avem despre Gimnaziul din Bolgrad, despre oamenii de vază care au învăţat în gimnaziul dat şi şi-au adus aportul în prosperarea plaiului natal. Dar pentru a descoperi mai în detalii acest cerc vreau să vă fac cunoştinţă cu istoria Gimnaziului din Bolgrad prin menţionarea cărţilor din colecţia bibliotecii noastre, enumerând toate etapele de dezvoltare şi funcţionare a Gimnaziului, renumita instituţie de învăţământ.

         În biblioteca noastră este ce-a mai veche carte, în care se vorbeşte despre istoria Gimnaziului din Bolgrad cu denumirea „Schiţă istoriografică asupra Gimnaziului „Imperatorului Alecsandru al III-lea” în Bolgrad” (Историческiй очеркъ гимназiи Императора Александра III въ Болградъ), autor fiind istoricul Constantin Mislavski. Este o carte unicală, căci este prima carte scrisă despre gimnaziul, e în limba rusă. Ea este preţioasă, căci în ea sunt incluse documente din arhiva Bolgradului, dar cu anii unele documente sunt pierdute din cauza războiului sau din alte pricini. Istoricul Constantin Mislavski din anul 1886 a fost învăţător de limba rusă şi alte disciplini în gimnaziul. Pentru meritele pedagogice profesionale a fost decorat cu Ordinele „Sfântul Ana” şi „Sfântul Stanislav” de catgoria III. În cartea sa dumnealui descrie rolul principal al Gimnaziului în dezvoltarea învăţământului, culturii şi vieţii spirituale a poporului bulgar din Basarabia în sec. XIX.

     În volumul dat complet se descrie istoria deschiderii gimnariului, despre stăruinţele primilor susţinători în amenajarea şi acumularea celor necesare pentru elevii din gimnaziu. Un capitol aparte este dedicat directorului Dmitrii Mutev pe când a activat în gimnaziul dat. Foarte larg este descrisă partea de studiu a Gimnaziului, dar şi a activităţii bibliotecii, tipografiei şi a pansionatului.

         O altă culegere foarte interesantă „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската Гимназия), editată în anul 1993 şi este în limba bulgară, conţine materialele conderinţei internaţionale dedicate jubileului 135 de ani de la deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Conferinţa internaţională s-a desfăşurat la 26-27 mai în anul 1993 la Sofia (Bulgaria) organizată de Centrul cultural „Vasil Aprilov” sub conducerea Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului. În culegere sunt incluse comunicările cercetătorilor ştiinţifici de la conferinţa dată. Aici putem menţiona, că sunt incluse şi comunicările istoricilor bulgarişti de la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, ca dr. Ivan Grek, profesor Nicolai Cervencov, dr. Ecaterina Celak ş.a.

     Tot în culegerea dată sunt incluse imagini foto în documente care au fost prezentate la expoziţie în cadrul conferinţei, ce confirmă rolul important în dezvoltarea spirituală al poporului bulgar.

           Multe lucrări dedicate deschiderii Gimnaziului din Bolgrad sunt scrise de dr. în istorie Ivan Grek. Una din ele este „Şcoala din satele bulgare şi găgăuze în coloniile din sudul Imperiului rus în prima jumătate a sec. XIX” (Школа в болгарских и гагаузких поселениях юга Российской империи в первой половине XIX века), unde în capitolul I este articolul „Descrierii Proiectelor”, în care se descrie munca enormă depusă pe parcursul a multor ani la elaborarea planului, ce au dus la scopul final de deschidere a Gimnaziului bulgar din Bolgrad, având un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și culturii bulgare. Autorul subliniază, că deschiderea Gimnaziului a avut loc dovadă iniţiativei, participării şi finanţării populaţiei locale din Bolgrad.

           Vreau să vă atrag atenţia la monografia „Activitatea pedagogică şi viaţa iluminării culturale a migranţilor bulgari în Basarabia (1856-1878)” (Училищното дело и културно-прсветният живот на българките преселници в Бесарабия (1856-1878), autor dr. Ecaterina Celak. Cartea începe cu informaţie despre istoria migranţilor bulgari din Basarabia şi lent trece la dezvoltarea de iluminarea culturală.

     Un capitol aparte este dedicat Gimnaziului din Bolgrad. Sunt interesante Anexele din monografie:  În primul rând este Lista profesorilor din Gimnaziu;

  1. Lista cărţilor editate în tipografia din Gimnaziul din Bolgrad.
  2. Lista absolvenţilor ce au terminat Gimnaziul în anii (1868-1878).

     Istoricul dr. Ecaterina Celak este originară din Tvardiţa (Moldova), a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie, a activat la Academia de Ştiinţe a Moldovei în secţia „Bulgaristica”. Este autor a multor lucrări ştiinţifice în domeniul dezvoltării iluminării culturale a bulgarilor basarabeni.

            Cunoscut nouă toţi în Moldova şi Ucraina este istoricul Nicola Karaivanov ce a publicat o culegere dedicată jubileului de 150 ani despre „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската гимназия) în Odesa în anul 2007. În culegerea dată sunt incluse articolele dumnealui care au fost publicate în paginile ziarului „Roden crai” oraşul Odesa în perioada februarie 1991 – iunie 2007. Conform conţinutului articolele descriu date şi momente istorice legate de Gimnaziul din Bolgrad. Culegerea constă din 3 capitole:

  1. Primul capitol deţine articole cu informaţie dedicată deschiderii şi dezvoltării activităţii Gimnaziului din Bolgrad.
  2. Al doilea capitol conţine informaţie despre directori şi profesori ai Gimnaziului din Bolgrad, printre care sunt şi renumiţii Dmitrii Mutev şi Dmitrii Agura.
  3. Al treilea capitol este dedicat absolvenţilor Gimnaziului din Bolgrad printre care unii din ei au devenit Miniştri în Guvernul Bulgariei, eroi militari în Bulgaria, politicieni de vază şi în alte sfere şi domenii de activitate.

            Încă o carte a autorului Nicola Karaivanov „Momente istorice ale eroilor ţării noastre” (Събития и герой от родната ни история). În volumul dat este articolul: „Această sfântă instituţie de învăţământ” cu denumirea citatei al poetului şi eroului Bulgariei, Hristo Botev, numele căruia îl poartă Biblioteca noastră. În articolul dat dr. Nicola Karaivanov detaliat descrie deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Un alt articol este dedicat primilor învăţători şi fondatori ai Gimnaziului. În volumul dat în unele articole se descrie activitatea tipografiei de pe lângă Gimnaziul, unde se tipăreau primele manuale şi alte tipuri de cărţi, precum şi ziare şi reviste în limba bulgară.

            Vreau să vă fac cunoştinţă încă cu un articol ce este inclus în volumul „Bulgarii Moldovei şi Ucrainei – limba, literatura, istoria, cultura şi învăţământul” (Българите от Молдова и Украйна – език, литература, история, култура и образование). Articolul profesorului Stefan Doinov, Institutul de istorie a Academiei de Ştiinţe în Bulgaria, „Gimnaziul din Bolgrad în istoria de mişcare a iluminării bulgarilor”, menţionez, că dumnealui subliniază, că odată cu deschiderea Gimnaziului repede se formează intelectualitatea bulgară, ce a contribuit la dezvoltarea şi modernizarea vieţii. Cel mai important scop al Gimnaziului din Bolgrad a fost pregătirea cadrelor intelectuale pentru necesităţile poporului bulgar.

         În încheere vreau să mă expun, că deschiderea şi activitatea acestui Gimnaziu a fost un eveniment important în viaţa bulgarilor basarabeni şi pe viitor şi în istoria Metropolitană în Republica Bulgaria.

 

Angela OLĂRESCU, şef  Filiala

 

 

 

 

 

 

 

 

Adresă de felicitare


 

Dlui Ivan Duminica, dr. în istorie,

vicepreşedinte al Societăţii Ştiinţifice

a Bulgariştilor din RM

     imagesStimate dle dr. Ivan Duminica, echipa Bibliotecii „Hristo Botev” din Chişinău are onoarea să Vă felicite cu prilejul aniversării a 30 de ani de la naştere. Vă suntem recunoscători  că deja de câţiva ani colaborăm armonios  în vederea organizării activităţilor cultural-ştiinţifice în incinta bibiotecii noastre. La o vârstă tânără Dumneavoastră aţi reuşit deja să deveniţi un istoric-bulgarist recunoscut în RM, precum  şi în afara graniţelor ei. Ca cercetător, aţi valorificat  materialul documentar în ceea ce priveşte istoria bulgarilor din Basarabia publicând monografiile „Coloniile  bulgarilor în Basarabia (1774 — 1856)” şi „Emigranţii bulgari din Basarabia la sfârşitul sec.  XVIII – începutul sec. XIX  în istoriografie”. De asemenea,  aţi depus un aport incontestabil în studierea vieţii bisericeşti a bulgarilor din  Moldova publicând  ulterior monografia despre Biserica din satul Chirsova, rnul Comrat, participând la elaborarea monografiilor  cu privire la istoria lăcaşelor sfinte din Taraclia şi Ciişia.

     Este apreciată la un nivel înalt activitatea  Dumneavoastră ce ţine de studierea  istoriei localităţilor unde trăiesc bulgarii basarabeni (Tvardiţa, Taraclia, Chirsovo ş.a.). Numeroase culegeri de studii care au ieşit sub redacţia ştiinţifică a Dumneavoastră („Bulgarii basarabeni: istoria, cultura şi limba”; „Bulgaria: Metropola şi diaspora”; „Relaţiile moldo-bulgare: istoria şi cultura” şi altele) au condus la consolidarea cercetătorilor bulgarişti autohtoni şi au contribuit la aprofudarea cercetărilor în ceea ce priveşte bulgaristica istorică din ţara noastră. Ne exprimăm gratitudinea pentru faptul că, fiind vicepreşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Bulgariştilor  din RM, aţi iniţiat desfăşurarea diferitor conferinţe, mese rotunde, lansări de carte privind problematica bulgarilor basarabeni.

     Vrem să menţionăm şi unele calităţi ale Dumneavoastră de om. Sunteţi o persoană receptivă, întotdeauna, fără a pune condiţii, răspundeţi la toate solicitările ce parvin din partea noastră, a colegilor şi prietenilor apropiaţi.  Sfaturile Dumneavoastră le preţuim şi le utilizăm în practica bibliotecii.

     La acest popas aniversar, Vă dorim multă sănătate, pace în suflet şi în casă, realizări frumoase în continuare în plan profesional şi personal, satisfacţie de la rezultatele obţinute. La mulţi, mulţi ani!

                                                                  Angela Olărescu,

                                                        Director al Bibliotecii „Hristo Botev”

Творчество бессарабских болгар в новом исполнении


     Scan1Бесарабски гердан: Алманах на литературни творби на бесарабските автори / Фондация «Български дух»; сост.: Иван Аловатски и др. — Chișinău, 2018. — 117 p. : fot.

   Книжный фонд нашей библиотеки пополнился еще одним изданием краеведческой тематики. Альманах «Бесарабский гердан» («Бессарабское ожерелье»)   издан совсем недавно, в мае 2018 года и содержит произведения бессарабских авторов (в основном этнических болгар). На страницах издания творчество профессиональных поэтов и писателей, уже хорошо знакомых читателям, перемежается с рифмой и прозой, написанных отнюдь не литераторами, а просто талантливыми людьми, которым было что сказать и которых объединяет в их творчестве любовь к родной земле, к своему гордому и душевному народу, к славной и нелегкой его истории. Работы бессарабских авторов расположены в следующих пяти разделах Альманаха — Стихотворения; Проза; Драматургия; История; Родознание, тексты в основном на болгарском языке, имеются несколько различных по тематике и жанру и на русском языке. Объединяет весь материал сборника одно — бессарабская тематика. Творчество 30 авторов  включено в альманах, они различны по возрасту (от 7 до 73 лет), по своей профессиональной стезе и месту проживания, но каждый из них представил на страницах сборника достойные уважения и прочтения работы. Авторы издания так определяют главную цель выхода в свет книги: «Основная идея Альманаха состояла в том, чтобы мобилизовать и оценить творческий потенциал тех, кто осознает себя бессарабцем или симпатизирует нам. Под именем «бессарабец» понимается то замечательное свойство нашего населения быть открытым и доброжелательным ко всем землякам, но, не упуская возможностей, развивать и обогащать свое родовое, национальное и историческое наследие. …»

   Альманах издан под патронатом Фондации «Болгарский дух», возглавляет который журналист и краевед Олег Косых (уроженец г. Тараклия). Среди авторов-составителей сборника: Иван Аловатски – тараклийский журналист, краевед и писатель, Дмитрий Боримечков – журналист, издатель газеты «Свет», Васил Кондов — лингвист, автор многих книг по методике преподавания болгарского языка и др. Редакционная коллегия надеется продолжить издание Альманаха в виде ежегодника.

   Данный сборник будет интересен всем от мала до велика, кто живет в Молдове и кому интересна пестрая и многонациональная культура и история этого благодатного края.

           Автор: Лариса Барабаш, șef oficiu B-ca «Hristo Botev»