Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad


20181220_174021    În cadrul Serviciului «Българско огнище» la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat Masa rotundă „200 de ani de la naşterea lui Dimităr Mutev, director al Gimnaziului din Bolgrad” Moderator al evenimentului fiind dr. în istorie Ivan Duminica. Comunicări la tema dată au avut dl dr. Ivan Zabunov (Elena Muteva — prima poetesă bulgară, traducător şi folclorist), dr. Ivan Duminica (Dimităr Mutev – director la Gimnaziul din Bolgrad), dna dr. Liubomira Jacote (De la istoria slavonă bulgară până la Gimnaziul din Bolgrad) şi directoarea bibliotecii Angela Olărescu (Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” despre Gimnaziul din Bolgrad). Scoţând în evidenţă câteva volume din colecţia bibliotecii am selectat informaţia necesară publicului cititor.

     Colecţia Bibliotecii „Hristo Botev” posedă suficient material în care se reflectă toată istoria activităţii Gimnaziului din Bolgrad. Vorbitorii precedenţi au destăinuit o amplă informaţie cu amintiri despre primul Gimnaziu bulgar modern şi directorii lui. Mie îmi rămâne să vă descriu ce informaţie avem despre Gimnaziul din Bolgrad, despre oamenii de vază care au învăţat în gimnaziul dat şi şi-au adus aportul în prosperarea plaiului natal. Dar pentru a descoperi mai în detalii acest cerc vreau să vă fac cunoştinţă cu istoria Gimnaziului din Bolgrad prin menţionarea cărţilor din colecţia bibliotecii noastre, enumerând toate etapele de dezvoltare şi funcţionare a Gimnaziului, renumita instituţie de învăţământ.

         În biblioteca noastră este ce-a mai veche carte, în care se vorbeşte despre istoria Gimnaziului din Bolgrad cu denumirea „Schiţă istoriografică asupra Gimnaziului „Imperatorului Alecsandru al III-lea” în Bolgrad” (Историческiй очеркъ гимназiи Императора Александра III въ Болградъ), autor fiind istoricul Constantin Mislavski. Este o carte unicală, căci este prima carte scrisă despre gimnaziul, e în limba rusă. Ea este preţioasă, căci în ea sunt incluse documente din arhiva Bolgradului, dar cu anii unele documente sunt pierdute din cauza războiului sau din alte pricini. Istoricul Constantin Mislavski din anul 1886 a fost învăţător de limba rusă şi alte disciplini în gimnaziul. Pentru meritele pedagogice profesionale a fost decorat cu Ordinele „Sfântul Ana” şi „Sfântul Stanislav” de catgoria III. În cartea sa dumnealui descrie rolul principal al Gimnaziului în dezvoltarea învăţământului, culturii şi vieţii spirituale a poporului bulgar din Basarabia în sec. XIX.

     În volumul dat complet se descrie istoria deschiderii gimnariului, despre stăruinţele primilor susţinători în amenajarea şi acumularea celor necesare pentru elevii din gimnaziu. Un capitol aparte este dedicat directorului Dmitrii Mutev pe când a activat în gimnaziul dat. Foarte larg este descrisă partea de studiu a Gimnaziului, dar şi a activităţii bibliotecii, tipografiei şi a pansionatului.

         O altă culegere foarte interesantă „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската Гимназия), editată în anul 1993 şi este în limba bulgară, conţine materialele conderinţei internaţionale dedicate jubileului 135 de ani de la deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Conferinţa internaţională s-a desfăşurat la 26-27 mai în anul 1993 la Sofia (Bulgaria) organizată de Centrul cultural „Vasil Aprilov” sub conducerea Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului. În culegere sunt incluse comunicările cercetătorilor ştiinţifici de la conferinţa dată. Aici putem menţiona, că sunt incluse şi comunicările istoricilor bulgarişti de la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, ca dr. Ivan Grek, profesor Nicolai Cervencov, dr. Ecaterina Celak ş.a.

     Tot în culegerea dată sunt incluse imagini foto în documente care au fost prezentate la expoziţie în cadrul conferinţei, ce confirmă rolul important în dezvoltarea spirituală al poporului bulgar.

           Multe lucrări dedicate deschiderii Gimnaziului din Bolgrad sunt scrise de dr. în istorie Ivan Grek. Una din ele este „Şcoala din satele bulgare şi găgăuze în coloniile din sudul Imperiului rus în prima jumătate a sec. XIX” (Школа в болгарских и гагаузких поселениях юга Российской империи в первой половине XIX века), unde în capitolul I este articolul „Descrierii Proiectelor”, în care se descrie munca enormă depusă pe parcursul a multor ani la elaborarea planului, ce au dus la scopul final de deschidere a Gimnaziului bulgar din Bolgrad, având un efect pozitiv asupra dezvoltării educației și culturii bulgare. Autorul subliniază, că deschiderea Gimnaziului a avut loc dovadă iniţiativei, participării şi finanţării populaţiei locale din Bolgrad.

           Vreau să vă atrag atenţia la monografia „Activitatea pedagogică şi viaţa iluminării culturale a migranţilor bulgari în Basarabia (1856-1878)” (Училищното дело и културно-прсветният живот на българките преселници в Бесарабия (1856-1878), autor dr. Ecaterina Celak. Cartea începe cu informaţie despre istoria migranţilor bulgari din Basarabia şi lent trece la dezvoltarea de iluminarea culturală.

     Un capitol aparte este dedicat Gimnaziului din Bolgrad. Sunt interesante Anexele din monografie:  În primul rând este Lista profesorilor din Gimnaziu;

  1. Lista cărţilor editate în tipografia din Gimnaziul din Bolgrad.
  2. Lista absolvenţilor ce au terminat Gimnaziul în anii (1868-1878).

     Istoricul dr. Ecaterina Celak este originară din Tvardiţa (Moldova), a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie, a activat la Academia de Ştiinţe a Moldovei în secţia „Bulgaristica”. Este autor a multor lucrări ştiinţifice în domeniul dezvoltării iluminării culturale a bulgarilor basarabeni.

            Cunoscut nouă toţi în Moldova şi Ucraina este istoricul Nicola Karaivanov ce a publicat o culegere dedicată jubileului de 150 ani despre „Gimnaziul din Bolgrad” (Болградската гимназия) în Odesa în anul 2007. În culegerea dată sunt incluse articolele dumnealui care au fost publicate în paginile ziarului „Roden crai” oraşul Odesa în perioada februarie 1991 – iunie 2007. Conform conţinutului articolele descriu date şi momente istorice legate de Gimnaziul din Bolgrad. Culegerea constă din 3 capitole:

  1. Primul capitol deţine articole cu informaţie dedicată deschiderii şi dezvoltării activităţii Gimnaziului din Bolgrad.
  2. Al doilea capitol conţine informaţie despre directori şi profesori ai Gimnaziului din Bolgrad, printre care sunt şi renumiţii Dmitrii Mutev şi Dmitrii Agura.
  3. Al treilea capitol este dedicat absolvenţilor Gimnaziului din Bolgrad printre care unii din ei au devenit Miniştri în Guvernul Bulgariei, eroi militari în Bulgaria, politicieni de vază şi în alte sfere şi domenii de activitate.

            Încă o carte a autorului Nicola Karaivanov „Momente istorice ale eroilor ţării noastre” (Събития и герой от родната ни история). În volumul dat este articolul: „Această sfântă instituţie de învăţământ” cu denumirea citatei al poetului şi eroului Bulgariei, Hristo Botev, numele căruia îl poartă Biblioteca noastră. În articolul dat dr. Nicola Karaivanov detaliat descrie deschiderea Gimnaziului din Bolgrad. Un alt articol este dedicat primilor învăţători şi fondatori ai Gimnaziului. În volumul dat în unele articole se descrie activitatea tipografiei de pe lângă Gimnaziul, unde se tipăreau primele manuale şi alte tipuri de cărţi, precum şi ziare şi reviste în limba bulgară.

            Vreau să vă fac cunoştinţă încă cu un articol ce este inclus în volumul „Bulgarii Moldovei şi Ucrainei – limba, literatura, istoria, cultura şi învăţământul” (Българите от Молдова и Украйна – език, литература, история, култура и образование). Articolul profesorului Stefan Doinov, Institutul de istorie a Academiei de Ştiinţe în Bulgaria, „Gimnaziul din Bolgrad în istoria de mişcare a iluminării bulgarilor”, menţionez, că dumnealui subliniază, că odată cu deschiderea Gimnaziului repede se formează intelectualitatea bulgară, ce a contribuit la dezvoltarea şi modernizarea vieţii. Cel mai important scop al Gimnaziului din Bolgrad a fost pregătirea cadrelor intelectuale pentru necesităţile poporului bulgar.

         În încheere vreau să mă expun, că deschiderea şi activitatea acestui Gimnaziu a fost un eveniment important în viaţa bulgarilor basarabeni şi pe viitor şi în istoria Metropolitană în Republica Bulgaria.

 

Angela OLĂRESCU, şef  Filiala

 

 

 

 

 

 

 

 

Реклама

Честита Коледа!


is (4)

      В навечерието на Коледа и Новата 2019 година колектив на библиотеката «Христо Ботев» честити тези прекрасни празници на българската диаспора в Република Молдова, всички български държавни и обществени институции и дружества, а също така Посолството на Република България в Република Молдова.

     Пожелаваме на всички успех и благополучие, добро здраве и чудесно настроение!

Adresă de felicitare


 

Dlui Ivan Duminica, dr. în istorie,

vicepreşedinte al Societăţii Ştiinţifice

a Bulgariştilor din RM

     imagesStimate dle dr. Ivan Duminica, echipa Bibliotecii „Hristo Botev” din Chişinău are onoarea să Vă felicite cu prilejul aniversării a 30 de ani de la naştere. Vă suntem recunoscători  că deja de câţiva ani colaborăm armonios  în vederea organizării activităţilor cultural-ştiinţifice în incinta bibiotecii noastre. La o vârstă tânără Dumneavoastră aţi reuşit deja să deveniţi un istoric-bulgarist recunoscut în RM, precum  şi în afara graniţelor ei. Ca cercetător, aţi valorificat  materialul documentar în ceea ce priveşte istoria bulgarilor din Basarabia publicând monografiile „Coloniile  bulgarilor în Basarabia (1774 — 1856)” şi „Emigranţii bulgari din Basarabia la sfârşitul sec.  XVIII – începutul sec. XIX  în istoriografie”. De asemenea,  aţi depus un aport incontestabil în studierea vieţii bisericeşti a bulgarilor din  Moldova publicând  ulterior monografia despre Biserica din satul Chirsova, rnul Comrat, participând la elaborarea monografiilor  cu privire la istoria lăcaşelor sfinte din Taraclia şi Ciişia.

     Este apreciată la un nivel înalt activitatea  Dumneavoastră ce ţine de studierea  istoriei localităţilor unde trăiesc bulgarii basarabeni (Tvardiţa, Taraclia, Chirsovo ş.a.). Numeroase culegeri de studii care au ieşit sub redacţia ştiinţifică a Dumneavoastră („Bulgarii basarabeni: istoria, cultura şi limba”; „Bulgaria: Metropola şi diaspora”; „Relaţiile moldo-bulgare: istoria şi cultura” şi altele) au condus la consolidarea cercetătorilor bulgarişti autohtoni şi au contribuit la aprofudarea cercetărilor în ceea ce priveşte bulgaristica istorică din ţara noastră. Ne exprimăm gratitudinea pentru faptul că, fiind vicepreşedinte al Societăţii Ştiinţifice a Bulgariştilor  din RM, aţi iniţiat desfăşurarea diferitor conferinţe, mese rotunde, lansări de carte privind problematica bulgarilor basarabeni.

     Vrem să menţionăm şi unele calităţi ale Dumneavoastră de om. Sunteţi o persoană receptivă, întotdeauna, fără a pune condiţii, răspundeţi la toate solicitările ce parvin din partea noastră, a colegilor şi prietenilor apropiaţi.  Sfaturile Dumneavoastră le preţuim şi le utilizăm în practica bibliotecii.

     La acest popas aniversar, Vă dorim multă sănătate, pace în suflet şi în casă, realizări frumoase în continuare în plan profesional şi personal, satisfacţie de la rezultatele obţinute. La mulţi, mulţi ani!

                                                                  Angela Olărescu,

                                                        Director al Bibliotecii „Hristo Botev”

Прикоснуться к прекрасному…


1318007580__i_4_www.nevsepic.com.uaИмя Марии Илиевой, современной болгарской художницы известно во всем мире. Творчество нашей современницы покорило сердца ценителей искусства в Болгарии и во всех уголках мира.

            Родилась Мария Илиева в 1973 году в Софии.  Мария выросла в семье художников. Родители с детства поощряли дочь к рисованию. И, когда семейство посещало ресторан, маленькая художница разрисовывала все салфетки, которые находила на столе. Она окончила национальную школу изящных наук в 1991 году, а 1997 – софийскую  Национальную академию изобразительных искусств по специальности настенная роспись. Мария расписала часть стены в крипте Русской церкви в Софии. Проект, которым гордится художница – огромная стенная роспись в кабинете истории в школе при Русском посольстве в Софии.1318007582_nevinnost_www.nevsepic.com.ua

           Мария Илиева и ее талант уже не нуждаются в представлении. Все больше людей узнают картины очаровательной художницы, а ее девушки в народных костюмах превращаются в символ нежности и красоты болгарок. Особое место в творчестве художницы занимают портреты девушек в национальных костюмах. Работает художница в стиле романтического реализма, который подразумевает наличие в картинах эмоциональности и открытости, национального колорита и всего самого прекрасно-утонченного, что есть в мире современного искусства живописи. Все что изображено на холсте –высокий полет фантазии художника. Постоянным 1318007617_s-dh-na-karamfili_www.nevsepic.com.uaвдохновением для художницы является ее младшая дочь Екатерина, которую она неоднократно рисовала. Почерк Илиевой легко узнаваем: она предпочитает пастельные, мягкие тона и загадочную эфемерность своих образов. Эта деликатность выдает совершенно новый подход видения болгарской женщины, с присущей ей палитрой достоинств: невинности, чистоты, любви, красоты и добродетели.

          Познакомьтесь с прекрасным творчеством художницы Марии Илиевой, чьи полотна 1318007582_praznik_www.nevsepic.com.uaпозволяют нам по-новому оценить искусство современной Болгарии.

Источник: http://artmaki.su/cvety/kak-zhenshhiny-pokhozhi-na-cvety/zhenskie-obrazy-v-kartinakh-marii-iliev.html

https://www.lifebites.bg/momite-maria-ilieva/

https://www.lifebites.bg/kartinite-na-maria-ilieva/

 

Сост.: Татьяна Андрейчук, sef oficiu Biblioteca «Hristo Botev»

 

Героическая Плевенская эпопея — 140 лет!


maxresdefault

 В текущем году мы отмечали 140-летие начала Русско-турецкой войны 1877-78 гг., Болгарскому ополчению, созданию доблестного Самарского знамени, Шипченской эпопее, а в конце года мы отмечаем 140-летие легендарной Плевенской осады. 10 декабря 1877 года после продолжительной осады и трех неудачных штурмов в ходе русско-турецкой войны 1877-1878 года была взята турецкая крепость Плевна. У этой крепости зависли главные силы русской армии на долгих четыре с половиной месяца.

    После продолжительной осады в армии Османа-паши закончились съестные припасы, поэтому 28 ноября в 7 утра он попытался прорваться на запад от Плевны. Первый напор турок был настолько силен, что русские войска отступили. Но вторая линия вела сильный артиллерийский огонь и прорвать ее турки не смогли. После этого гренадеры перешли в атаку и отбросили турок. Далее с севера началась атака румын, а с юга в город ворвался Скобелев.
Осман-паша и сам был ранен в ногу. Поняв, что положение армии безвыходное, он приказал поднять белые флаги в нескольких местах. К моменту появления на поле боя великого князя Николая Николаевича турки сдались. В общей сложности в плен попало 44 тысячи турок. Раненому турецкому генералу позднее за храбрость вернули его саблю, по личному приказу Александра II.

   В общей сложности за время осады и штурмов Плевны погибли 31 тысяча русских солдат. Но после взятия крепости освободилось более 100 тысяч человек, которые начали наступление на юг, к Константинополю и через месяц туркам пришлось просить мира. Занять Константинополь русская армия не смогла, так как западные державы начали грозить России разрывом дипломатических отношений, а Англия и проведением мобилизации. 19 февраля 1878 г. в Сан-Стефано был подписан мир с Турцией.

   В память боев за Плевну в городе сооружены мавзолей в память павших русских и румынских воинов (1905), парк-музей М. Д. Скобелева (1907), художественный комплекс-панорама «Освобождение Плевны в 1877 году». В Москве у Ильинских ворот находится памятник гренадерам, павшим под Плевной.

      По материалам :  https://valerongrach.livejournal.com/378223.html

Подгот.: Larisa Barabaș, șef oficiu.