Despre virtuți și valori


    45558428_2356004387774605_6860956886649274368_o O poveste nouă este ca un cadou plăcut pentru orice copil, care în anii săi mlădioși trăiește în lumea magică a poveștilor, cu ajutorul lor începe să descopere lumea și pe sine însuși. „O carte bine scrisă este asemenea unui covor fermecat care te poartă într-o lume în care nu ai putea avea acces în altfel”, — scria Carolin Gordon, scriitoare americană și critic literar. Cartea „Povești despre virtuți și valori”, scoasă la lumină de Editura „Arc” în anul 2017, reprezintă o minunată colecție  nouă de povești selectate din întreaga lume despre importante valori morale pe care copiii trebuie să le cunoască și să le prețuiască, precum: bunătatea, prietenia, sinceritatea, solidaritatea, modestia, optimismul, cinstea, perseverența, politețea, mila, generozitatea, onoarea, hărnicia etc. Poveștile sunt bine scise, repovestite de Olivieri Jacopo, traduse din italiană de Rodica Chirlăcescu, ilustrate foarte frumos de Patrizia Manfroi. Cartea menționată completează colecția de povești pentru copii a bibliotecii noastre și o propunem spre lectură tinerilor noștri utilizatori.

     În cadrul Orei de lectură care a avut loc în data de 7 noiembrie curent în incinta bibliotecii noaste „Hristo Botev” cu participarea copiilor de la Grădinița „Licurici”, Serviciul „Pasionaţi de lectură”, am efectuat lectura poveștii „Viermele lăudăros” din cartea „Povești despre virtuți și valori” ce este o poveste africană, cu un final hazliu, dar cu un mesaj profund despre asemenea valoare ca inteligența: „Cine înfruntă pericole necunoscute cu inteligență și experiență va fi întotdeauna în avantaj”. Conversând pe marginea poveștii lecturate, am vorbit  despre aceea ce înseamnă să fii inteligent, educat, ce trăsături de caracter e bine să-ți cultivi și care trebuie negate, înlăturate, dacă simți că le ai. În programul activității  au intrat și diverse jocuri-teste, de exemplu, „Cum e bine să fii”, „Cum nu e bine să fii”, „Cum este acest animal” (cum este la aspectul fizic, cum se comportă, ce ciudăținii are, cum se alimentează etc.), când copii trebuiau să selecteze cuvintele potrivite, afirmându-le sau negându-le prin gesturi respective. La finele discuției, împreună cu copiii, am înscenat povestea, pentru ca copii să înțeleagă mai bine morala ce se desprinde din ea, să înțeleagă că un copil inteligent, educat nu poate fi lăudăros, mincinos, certăreț, scandalagiu, lenos, mofturos și să urască aceste calități, să citească mai multe cărți care îi vor ajuta să se descurce mai bine, chiar cu brio, în diverse situații, uneori destul de dificile.45522225_2356004614441249_2684932761382289408_o

      Citiți poveștile din cartea nouă „Povești despre virtuți și valori”, dragi tineri utilizatori, sunt foarte interesante, captivante, din ele veți afla multe lucruri curioase, veți acumula experință de comportament pozitiv, veți deosebi mai ușor binele de rău, veți călători împreună cu personajele din carte în multe țări ale lumii.

        Lectură plăcută!

Cîssa Lidia, bibliotecară

Реклама

Visele devin realitate!


975428   Keating, Lucy. Arta visării/ Lucy Keating; trad.: Ana Dragomirescu. — București: Editura Trei, 2016. — 324 p.

   Vârsta adolescentină e vârsta celor mai dulci vise, cine nu știe! Dar ce este visul, mulți se întreabă? Ce este realitatea? „Viața este un vis. Apoi te trezești”, – acesta este motto-ul cărții „Arta visării” de scriitoarea americană Lucy Keating ce face parte din cărțile propuse spre lectură de Concursul „Bătălia cărților” în anul 2018 pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani. Cartea  îndeamnă la meditație și dezvăluie niște secrete ce țin de arta visării.

       „Arta visării” e scrisă în formă de jurnal, un jurnal al viselor. Alice, personajul central, visează la o relație frumoasă și l-a inventat pe Max, un tip perfect care îmbină toți bărbații pe care fata i-a adorat încă din copilărie. Împreună călătoresc prin toată lumea, ba călăresc pe elefantul roz, ba îi vezi bătându-se cu biscuiți în Muzeul Metropolitan de Artă sau săvârșind alte perepeții… și se îndrăgostesc nespus de mult unul de altul. Alice rămâne foate mirată când pe băiatul viselor sale îl descoperă stându-i chiar alături la ore, numai că el nici idee nu are cine este ea…

       Lectură plăcută, dragi utilizatori, însușiți arta visării citind această carte și vă veți convinge că visele pot să devină realitate, ci nu doar să rămână un miraj!

                              Lidia Cîssa, bibliotecar

În lumea miraculoasă a legendelor


20181012_094353Lidia Hlib este cunoscută ca scriitoarea celor micuți, o putem numi chiar Zâna celor micuți. Copiii o cunosc după cărțile semnate de ea precum „Regina nopții”, „Zâna de pe lună”, „Zâna celor micuți”, „Ciocârlia și elfii” ș.a. Creațiile ei conțin subiecte originale și captivante, de aceea sunt îndrăgite de publicul larg de copii.

     „Legendele Zânei Fauna” este una dintre cărțile ei dedicate copiilor, scrisă cu atâta dragoste față de animale ca parte a naturii și față de copii care le iubesc mult. Deschizând-o, ne înfundăm în lumea miraculoasă a legendelor. Aici găsim minunate legende despre diferite animale – căprioare, arici, maimuțe, lupi, vulpi, melci, delfini. Am ales spre lectură „Legenda delfinilor”, ținând cont de faptul că aceste animale le sunt deosebit de dragi și interesante copiilor. 20181012_094716Ora de lectură „ Legenda delfinilor” a avut loc în data de 12 octombrie curent  în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”. Invitații mei au fost copiii de la Academia „FasTracKids”. Pe parcursul Orei de lectură copiii au aflat că aceste animale inteligente, conform legendei, au coborât pe Pământ din miraculosul cosmos cu ajutorul unei comete, erau dezvoltați, puteau comunica, puteau zbura în nave cosmice și au ajuns să fie remarcabili prin dragostea lor față de oameni. Subiectul fantastic și aventuros este destul de atractiv și captivant pentru copii. Jocul cu rubrica „Știați că…” le-a extins bagajul de cunoștințe despre delfini,  ei au aflat multe lucruri curioase despre aceste animale acvatice cu privire la durata de viață, modul lor de trai, alimentare, de exemplu, că există aproape 40 de specii de delfini, inclusiv cel roz, trăiesc până la 40 de ani, înoată foarte rapid, cu o viteză de aproape 32 km pe oră, dorm foarte puțin și cu un ochi deschis, gura lor numără peste 100 de colți și nu își pierd nici unul pe parcursul vieții, că Orca sau balena neagră este de fapt o specie de delfini ș.a. Delfinii sunt jucăuși, inteligenți, isteți și foarte sociabili, au înțeles copiii acest lucru, și ca să confirmăm aceasta am înscenat un dialog al copiilor cu un delfin pe nume Delfi (un băiețel cu pălărioară albastră cu aspect inteligent). Au fost mulți doritori de a comunica cu delfinul și de a-i pune fel de fel de întrebări. A fost veselă și discuția despre alte animale acvatice inițiată în baza victorinei „Ce animale sau păsări acvatice cunoști cu litera…?”, fiecare primind câte o fișă cu o anumită literă. Copiii au demonstrat o bună cunoaștere a faunei acvatice. La finele activității, „peștișorul de aur” (un alt băiețel deghizat în peștișor, cu „zale aurie” la gât), ca în poveste, a fost dispus să asculte și să îndeplinească diverse dorințe ale copiilor. Dorințe au fost multe și variate.

      „Dragostea față de animale inspiră noblețe”, a scris cândva Iosip Grgic, o personalitate din Croația. Deschizând parantezele, putem adăuga că include și compasiune, și dragostea față de tot ce e viu, și nu în ultimul rând în raport cu oamenii.

                                                                               Cîssa Lidia, bibliotecară

O călătorie spre marile minuni ale naturii


     Cât de minunată e Planeta Pământ care este și casa noastră! La acest lucru mă gândesc în fiecare zi când dis-de-dimineață îmi arunc privirea prin geam spre zare admirând cerul, vârfurile copacilor, păsările avântându-se în zbor și razele solare ce încearcă să cuprindă, să lumineze și să încălzească tot ținutul pământesc. Câte locuri minunate, peizaje naturale sunt pe Planeta noastră ce ne uimesc prin frumusețea, diversitatea  și unicalitatea sa! Să le vizităm pe toate e imposibil, dar să cunoaștem multe dintre ele ne pot ajuta cărțile și mijloacele audio-vizuale.

         42627922_2276918585683186_8395209794230681600_oAstfel, am hotărât  să le fac cunoscuți pe micii noștri utilizatori cu unele dintre marile minuni ale naturii organizând o călătorie virtuală spre aceste fascinante locuri în cadrul Serviciului „Pasionați de lectură”. Discuția/dezbatere cu genericul „Descoperim Pământul”, ce a inclus această excursie, s-a desfășurat în data de 27 septembrie curent la bibliotecă  având ca participanți copiii de la Grâdinița „Trofimaș”. Cu siguranță, la toți copiii le plac călătoriile. La început, ei mi-au mărturisit despre călătoriile sale săvârșite vara sub impresiile cărora se mai aflau încă. Ulterior,  am invitat copiii într-o călătorie aventuroasă spre cele mai spectaculoase locuri de pe Planenă care am realizat-o cu ajutorul unei cărți extrem de interesante „Marile minuni ale naturii” de David Burnie și la ecranul mare. Am călătorit împreună pe toate continentele selectând câte una-două minini ale naturii de pe fiecare. Am vizitat Marele Canion din America de Nord sculptat în timp de râul Colorado care reprezintă una dintre cele mai impresionante priveliști din lume; Pădurea tropicală amazoniană ce acoperă mai mult de jumătate din Brazilia și este cea mai mare existentă pe pământ găzduind o treime din totalitatea plantelor și speciilor animale din întreaga lume;  Faimoasele fiorduri norvegiene ce se numără printre cele mai fotografice peizaje din Europa; Antarctica — cel mai rece continent pe pământ, o adevărată lume a înghețului și zăpezilor uriașe; Muntele Chomolungma — cel mai înalt din lume ce se află în Asia de Sud-Est cucerit totuși de oameni curajoși; Marea Barieră de Corali situată pe coasta de Nord-Est a Australiei care este cea mai mare structură construită vreo dată de ființe vii mici; Deșertul Namib din Africa care este unul deosebit de frumos și cu atâtea animale sălbatice. Am adus la cunoștința copiilor faptul că și în Moldova sunt locuri frumoase, interesante care merită atenția și admirația noastră ce reprezintă adevărate monumente naturale, de exemplu, defileurile de lângă satele Trinca, r-nul Edineţ, Duruitoarea, r-nul Râșcani, stejarul de 700 de ani din satul Cobâlea, r-nul Şoldăneşti care este cel mai bătrân din Moldova şi este numit Stejarul lui Ştefan cel Mare etc. Am vizitat și aceste locuri cu aspecte de asemenea impresionante. Le-am povestit succint și despre Delta Dunării ce se extinde pe teritoriul României și mai puțin pe al Ucrainei care reprezintă un ținut exotic, unde poți vedea diverse specii unice de copaci și plante. Copiii au aflat lucruri curioase nu doar despre aceste locuri cu peizaje deosebit de frumoase, ci și despre flora și fauna unicală din  localitățile vizitate.

        Intenția mea este ca prin intermediul unor asemenea excursii și comunicări copiii să îndrăgească natura, ce merită acest lucru, să le sporească curiozitatea cu privire la minunile și fenomenele senzaționale de pe globul pământesc, să-și cultive o atitudine foarte grijulie și generoasă  față de orice bucată de pământ, față de plante și animale și să-și mențină aceste calități pe tot parcursul vieții.

     Deschideți cartea menționată, dragi tineri  utilizatori,  și luați cunoștință de unele dintre  marile minuni ale naturii, veți primi o mare plăcere, cu siguranță.

                                                                                  Lidia Cîssa, bibliotecară

Schimbul de experienţă – garant al succesului


        Лида в РумынииRecent, din 22 până la 28 iulie curent, în componenţa unei echipe de bibliotecari de la filialele Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, m-am aflat la Bucureşti, România, pentru participarea la un program cu schimb de experienţă în domeniul activităţii actuale a bibliotecilor, rolul cărora în informarea, educarea, dezvoltarea, culturalizarea populaţiei a crescut destul de evident până  în prezent. Această întrunire a bibliotecarilor şi-a propus un scop nobil – de a extinde şi a diversifica serviciilie prestate de către biblioteci, de a îmbunătăţi calitatea lor, de a familiariza bibliotecarii cu noi servicii, noi idei creative, noi practici de lucru, întru satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor de lectură şi informare a utilizatorilor.

       A găzduit întrunirea noastră Biblioteca Publică „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti în incinta căreia s-au desfăşurat activităţile programate pe parcursul celor 5 zile de muncă şi ţin să menţionez că toate au derulat într-o atmosferă prietenoasă şi degajată. Colegii noştri din România au prezentat verbal şi audiovizual un şir de servicii de succes organizate de către bibliotecile din Bucureşti şi alte localităţi din România. De exemplu, s-a povestit cu lux de amănunte despre „Ora de poveşti”, care a devenit cel mai de succes proiect şi care o practicăm şi noi la biblioteca noastră „Hristo Botev” în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” şi în alte biblioteci. Am fost plăcut surprinsă să aflu că la aceste Ore participă activ, pe lângă bibliotecari, şi profesori, psihologi (Poveşti terapeutice), voluntari cu animale, nu doar mămici, ci şi tătici (Poveşti citite de tătici), artişti. A trezit interesul nostru, de asemenea, „Caravana poveştior” în cadrul căreia se practică, paralel cu lectura, diverse jocuri şi teatru de păpuşi petru copii, se desfăşoară în aer liber, în parcuri publice de cultură şi odihnă, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, pur şi simplu publicul doritor disponibil. La acest ciclu de activităţi participă atelierele de lectură, de creativitate, de jocuri, de teatru cu păpuşi, o asociaţie cu căţei, se organizează concerte, spectacole, mai cu seamă vara pentru publicul care se relaxează. Un program variat şi interesant cuprinde Ziua Copilului, ce anul acesta a derulat sub genericul „O sută de motive ca să te simţi copil” care a întrunit o serie de activităţi: pregătirea unor afişe bine chibzuite, diverse expoziţii tematice, panouri cu imagini din poveşti expuse în zona activităţii, comunicate de presă înainte de activitate, poze din cărţi pe reţelele de socializare, sunt organizate variate jocuri pentru copii, desene pe nisip în compania muzicii etc. E  în plină desfăşurare activitatea întitulată „Vara Centenarului” ce de asemenea are loc în aer liber şi este dedicată aniversării a 100 de ani de la Marea Unire în cadrul căreia se informează, într-un mod foarte accesibil pentru copii, despre evenimentele şi personalităţile istorice în cauză, se organizează teatru cu păpuşi, concursul desenelor, panouri ale filmelor cu referire la unire şi alte activităţi.

       Colegii români au comunicat celor prezenţi şi despre alte servicii şi programe inedite. Astfel, am aflat despre accesul la Biblioteca digitală a bucureştenilor, la crearea căreia au contribuit şi Institutul de Istorie a AŞR, Muzeul Naţional de Istorie, alţi parteneri; despre proiectul BiblioLAB care cuprinde o serie de activităţi cu amenajarea interiorului şi exteriorului bibliotecii, ieşirea către comunitate (în parcuri publice, în piaţă etc.), înscrierea în masă a noilor utilizatori. În cadrul programelor educaţionale se înscriu asemenea activităţi cum ar fi : „Şcoala altfel”, „Prima zi la bibliotecă” (cu participarea diverselor atelierele – de lectură, de creativitate, de teatru etc.), „Bibliovacanţa” (de asemenea cu participarea diverselor ateliere, inclusiv „Atelierul Marii Uniri” cu confecţionarea steguleţelor şi florilor în trei culori, altor figurine), „Teatrul de umbre”, Ateliere de confecţionare a păpuşilor, Cursuri de actorie, Teatrul de lectură, Spectacole cu participarea bibliotecarilor şi a copiilor, Târguri de carte etc. De menţionat că în Bucureşti există un Teatru de păpuşi ce reprezintă un grup special alcătuit din bibliotecari  care activează la diverse biblioteci, vara au spectacole în fiecare săptămână pe la biblioteci şi în parcuri.

      Am beneficiat şi de informaţie despre unele Biblioteci din Bucureşti ca cea  Metropolitană  (unde se folosesc asemenea servicii ca Artoteca şi Mediateca pentru a atrage mai mulţi utilizatori), „Mircea Eliade”, „Sfântul Lazăr” (unde activează un Atelier de peizajistică cu plantarea plantelor de către copii), am vizitat Biblioteca de Arte „Mediateca”, Biblioteca Naţională a României (unde am luat cunoştinţă de Laboratorul de restabilire a cărţilor ce ne-a impresionat mult, de Sala Dispoziţie destinată copiilor şi tineretului, amenajată foarte variat, cu ecrane audiovideo, mi-a plăcut informaţia despre activitatea „Copacul cu poveşti”, diverse concursuri-întreceri pe teme din diferite domenii, participarea voluntarilor la diverse activităţi care sunt premiaţi cu certificate de voluntar,etc.), Muzeul Naţional al Literaturii Române (unde ni s-a povestit despre cei mai renumiţi scriitori români), Muzeul Ţăranului Român, Palatul Parlamentului României (unde am aflat o amplă şi captivantă informaţie despre acest impresionant edificiu ), Palatul Militar şi alte instituţii.

      Colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” şi ai filialelor ei de asemenea şi-au împărtăşit experienţa privind cele mai reuşite servicii în faţa colegilor din România. Dna Mariana Harjevschi, directorul general al BM „B.P.Hasdeu”, a comunicat  despre succesele obţinute în activitatea BM „B.P. Hasdeu” şi a filalelor ei, remarcând că am devenit mai activi,  aducând şi unele date: în filiale anual se desfăşoară circa 1000 de activităţi, circa 100-150 de servicii; serviciile au devenit mai dinamice, mai atractive, în activitate se pune accent pe partea instructivă, deoarece bibliotecarii instruiesc, educă, formează personalităţi. A vorbit de asemenea despre Programul Novateca care oferă un mare suport tehnico-informaţional bibliotecilor, despre importanţa materialelor promoţionale cu ajutorul cărora se promovează programele noastre de lectură, despre desfăşurarea Programului „Chişinăul citeşte” şi Concursul „Bătălia cărţilor”. Reprezentanţii diverselor filiale ale BM „ B.P.Hasdeu” au prezentat verbal şi audiovizual unele dintre servicii  care se bucură de succes, adică au priză la utilizatorii săi. Astfel, Biblioteca „Târgovişte” a prezentat  serviciile „Micii europeni”, „Meşteriţa”,” Să reauzim povestea”, „Teatrul de păpuşi”, „Bibliotecoterapia”; Biblioteca „Ovidius” a vorbit despre Serviciul informativ-distractiv „Story Jumper” care constă în transformarea cărţii fizice în una digitală ; Biblioteca „Târgu-Mureş” a povestit despre Serviciul de bibliotecă „Ican” – Curs online, despre promovarea competenţelor digitale; Taisia Foiu ne-a oferit  o informaţie succintă despre realizarea Programului „Chişinău — oraşul meu”, proiect susţinut de Ambasada SUA, care este unul turistic-informativ;  Biblioteca „Nicolae Titulescu”, într-o manieră distractivă, ne-a prezentat Serviciul „Bibliocroitoraşii” în cadrul căruia copiii împreună cu bibliotecarii confecţionează diverse hăinuţe (bluziţe, fustiţe, eşarfe etc.), trăistuţe, jucării, pernuţe care ulterior „se umplă cu idei”, alte lucruri, împreună au amenajat „Casa mare” în incinta bibliotecii, din „Sacul cu surprize” au fost soase diferite „opere vestimenare” ale copiilor şi aduse în dar colegilor din România. Serviciul dat a trezit un viu interes şi duioşie atât la colegii români, cât şi la cei de la filialele BM „B.P.Hasdeu”. Ne-a produs o mare satisfacţie faptul că şi noi avem cu ce ne lăuda.

      Programul întrunit cu schimb reciproc de experienţă a inclus şi activităţi practice, în cadrul cărora am lucrat în echipe. De exemplu, la una dintre ele ni s-a propus să întocmim un proiect nou ce prevede o schimbare în bibliotecă, care ar rezolva o problemă necesară, să-l schiţăm pe nişte foi mari şi să-l prezentăm celor prezenţi. Astfel, au fost prezentate diverse proiecte precum: de a schimba exteriorul bibliotecii printr-o colorare anumită pentru a o deosebi de restul blocului şi amenajarea unui teren din faţa bibliotecii („E biblioteca mea”); amenajarea unor terene adiacene bibliotecii şi utilizarea lor pentru desfăşurarea activităţilor de bibliotecă („La umbra teiului”, „Palatul copiilor”, „Biblioteca de vacanţă”, „Foişorul lecturii de vară”, „Foişorul ludic”) ş.a. În cadrul altei activităţi cu tema „Biblioteca transformă” am participat la un concurs pentru cel mai bum mesaj al biblotecii. Cele mai reuşite mesaje au câştigat cele mai multe puncte-figuriţe. S-au evidenţiat următoarele: Biblioteca uneşte comunitatea; Biblioteca uneşte familia; Biblioteca ne ţine în pas cu timpul; Biblioteca ne informează;  Biblioteca oferă oportunităţi egale tuturor; Biblioteca e a doua casă ş. a.

      Schimbul de experienţă realizat în cadrul acestei delegaţii în Bucureşti este, cu siguranţă, foarte util pentru noi toţi. În procesul lui am  aflat multe lucruri noi interesante din practica colegilor noştri români şi celor din filialele noastre, am acumulat noi experienţe şi practici, multe dintre care le vom prelua şi le vom aplica la locul nostru de muncă. Astfel, am făcut încă un pas spre cunoaşterea mai deplină a profesiei, spre aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, spre folosirea mai amplă a oportunităţilor proprii, spre obţinerea de noi competenţe care ne vor îmbogăţi intelectual.

      Ţin să aduc sincere mulţumiri organizatorilor acestei întruniri – adminstraţiei BM „B.P. Hasdeu” şi colegilor români, pentru buna orânduire a activităţilor, pentru susţinere, colaborare frumoasă şi generozitate deosebită.

Lidia CÎSSA,

bibliotecar, Biblioteca „Hristo Botev”