Romanul „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de Elizabeth George


        Romanul  „Vrăjitoarea de la iazul Merlei” de scriitoarea Elizabeth George Speare vine să-i adune pБез названияe tinerii cititori în minunata lume a cărţilor, acolo unde viaţa este colorată în mulțimea de culori a curcubeului, iar oamenii cu sufletul bun  ar trebui să fie mereu apreciați și  să câștige.

       Eroina principală a romanului Kit Tyler, o tânăra în vârstă de 17 ani, face o călătorie cu corabia „Delfinul”, pe fluviu, și se îndreaptă spre Wethersfield,  locul unde locuiește unchiul şi mătuşa ei. Pentru acea  perioada a  secolului al XVII-lea, ca o copilă, să poată să înoate şi să citească era uimitor pentru toți cei din jur. Fata la vârsta ei avea calităţi demne de invidiat, care depăşeau cu mult tipul femeilor anilor 1687. Imediat după moartea bunicului, Kit a fost nevoită să vândă tot ce-i rămase: terenuri, casa, sclavii şi chiar mobila, pentru a achita toate datoriile. Rămasă singură pe lume şi fără ajutor, a decis să meargă la sora mamei sale. Şi-a strâns toate lucruşoarele ce le mai avea în şapte cufere, a urcat pe un vas şi dusă a fost. Dar, ca această călătorie să aibă loc, tânăra a fost nevoită să o vândă pe negresa care o slujea.

     Mătuşa Rachel Wood avea două fetiţe, pe Mercy şi Judith. Pentru acestea despachetarea cuferelor verişoarei lor a adus multă bucurie căci fetele nu mai văzuseră niciodată atâta bogăţie şi frumuseţe: rochii, jupoane, papuci sau bonete, toate acestea reprezentau o exclusivitate pentru ochişorii curioşi ai celor două verișoare. Viaţa în casa familiei Wood era total diferită de traiul cu care era obişnuită Kit; aici, nu existau servitori aşa că toate treburile gospodăreşti trebuiau săvârşite de membrii familiei; torsul, gătitul, săpatul şi chiar curăţenia erau treburi zilnice şi la îndemâna oricui. Bine, nu chiar a oricui, ci doar a celor ce erau învăţaţi cu munca, nu în cazul lui Kit, ce era obişnuită cu servitori. Cunoaşterea alfabetului și cititul o ajută enorm pe Kit în noua sa viaţă; Kit împărtăşește cunoştinţele sale copiilor nevoiaşi, de unde primește chiar un mic salariu unde fiecare copil plătea patru pennies pe săptămână, altă dată  în loc de bani, plăteau  ouă, lână sau alte lucruri dintre-astea. Astfel, tânăra Kit îşi va putea ajuta noua familie, căci la treburile gospodăreşti nu se prea pricepe deloc. Fiecare produs primit este ca o mană cerească pentru familia Wood. Atunci când Kit a decis să organizeze o piesă de teatru unde elevii au devenit actori a fost o alegere proastă ce i-a pus serviciul de profesoară în pericol. Întristată cu lacrimi pe faţă, fata a alergat cât a putut de repede la Lunca Mare, un loc splendid, cu aer curat şi verdeaţă cât vezi cu ochii. Aceasta a fost ziua în care Kit a întâlnit-o pe bătrâna Hannah Tupper, bătrânica  ce era singurică, departe de lume doar cu pisicile şi caprele sale dar despre care oamenii vorbeau că este o vrăjitoare. În casa acestei bătrâne, Kit a găsit o mâncare caldă, o vorbă bună şi o linişte sufletească, cum nu mai văzuse la nimeni de când sosise pe meleagurile de aici. Kit era deosebită și de la ea venea o rază de lumină și căldură. Ea îi făcuse zilele mai frumoase bătrânei Hannah cu vizitele şi discuțiile sale. Totul era bine, dar într-o bună zi o boală necunoscută a apărut pe meleagul satului și a pus stăpânire pe copilași. Unii mai fragili au pierdut lupta cu viaţa și decedau. Dar, cu părere de rău părinţii disperați, credeau că poate fi un blestem ce a căzut asupra lor din cauză că au adăpostit-o  pe bătrâna Tupper. Pentru răzbunare s-au adunat bărbaţi şi femei și au pornit  spre casa bătrânei cu gândul de a-i pune capăt zilelor, însă Kit a reușit să o salveze pe bătrâna doamnă de furia oamenilor. A urcat-o pe barca Delfinul ce urma să o ducă acolo unde prietenul său Nat va avea grijă de Tupper și de pisica sa. Pentru fapta sa, fata urma să primească o pedeapsă. Pedepsele pe atunci erau dure, se tăia nasul, urechea sau se însemnau pe corp cu fierul încins ș.a. A fost pedepsită fata ori nu, vei putea afla doar citind romanul „Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei”. Vă  recomand să lecturați acest roman deosebit de interesant.

                                                                                     Olga Aga, bibliotecară

Реклама

Străzile oraşului Chişinău au devenit pagini de istorie (despre personalităţi şi evenimente bulgare)


    Scan1Ghidul enciclopedic ChişinăuStrăzi, bulevarde, pieţe, parcuri: ghid encicl. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Dep. Memoria Chişinăilui; ed. îngr. de Mariana Harjevschi; coord.: Lidia Kulikovski, Ana Răileanu; alcăt. : T. Foiu, C. Tricolici, N. Măşcăuţanu, I. Osovschi; red. şt. Andrei Eşanu; red.: Vlad Pohilă; cop.: Valeriu Herța. – Chişinău : [S. n.], 2017. – 382 p.

       Lucrarea, a fost elaborată de colaboratorii Departamentul „Memoria Chişinăului” și editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cuprinde informaţie succintă despre bulevarde, străzi, pieţe, parcuri, precum şi despre oameni şi evenimente în memoria cărora au fost numite. Pentru elevi a fost  curios faptul că sa editat o asemenea carte valoroasă. Lecţia publică „Bulgarii în istoria Chişinăului” desfăşurată cu elevii de la Liceul Teoretic „G. Meniuc” din Chişinău a fost utilă şi benefică, deoarece au aflat că pe parcursul anilor în oraşul Chişinău au locuit şi locuiesc scriitori, savanţi, oameni de cultură care au lăsat urme frumoase în istoria oraşului. Au aflat, de asemenea, că orice stradă este denumită în numele unei personalităţi conform deciziei Primăriei Municipiului Chişinău, numărul şi data documentului conform căruia a fost denumită sau redenumită ori reconfirmată denumirea străzii, în ce an, în ce sector, cartier este localizată, cu ce stradă se intersectează, ce străzi paralele sunt şi chiar şi lungimea străzii. În lucrarea dată este stipulată o informaţie deplină despre istoria străzii şi date biografice despre personalitate al cărei nume îl poartă strada, monumente și plăci comemorative care se găsesc pe stradă. Se indică şi rutele de transport public urban ce circulă pe strada respectivă. Conform denumirii străzilor se descrie istoria oraşului. Pentru a ne putea folosi uşor de ghidul enciclopedic, sunt elaborate şi amplasate la sfărşitul cărţii indexuri auxiliare: Index alfabetic de bulevarde, străzi, stradele, pieţe, parcuri; Lista străzilor noi din 1989; Denumiri de străzi vechi şi noi; Index de monumente, plăci comemorative; Index tematic şi Dimensiunea străzilor.

      Lecţia şi cărţile prezentate au fost puse în discuţie. Elevii au adresat numeroase întrebări cu privire la diverse străzi din oraş, la  strada unde locuiesc, în ce an a apărut şi câte denumiri anterioare a avut, în memoria căror personalităţi a fost numită sau redenumită, astfel aflând lucruri interesante despre unele personalităţi remarcabile numele cărora îl poartă străzile din oraşul Chişinău.

     Elevilor le-au fost propuse, de asemenea, şi teste „Cât de bine știți străzile Chișinăului”. Desigur, tinerii au demonstrat că cunosc străzile oraşului, unii motivând prin faptul că au aflat despre multe din ele mergând la rude, primblându-se cu prietenii,  schimbându-şi  instituţia de învăţământ sau locul de trai.

      În baza ghidilui, le-am  dat sarcină tinerilor de a găsi în carte tot ce are legătură cu Bulgaria, bulgari în toponimia Chișinăului. Cu ajutorul indexului Denumirea străzilortinerii uşor au  găsit  informaţie despre  str. Bulgară, str. Hristro Botev, str. Sofia, str. Plevna, str. Minkovskaia (actualmente George Coșbuc), str. Liuba Dimitriu, str. Dorobanţi, str. Piaţa Voluntarilor bulgari, str. Griviţei, str. Bugeacului, aflând şi denumirile anterioare ale acestor străzi, anul când au fost numite. Iar  Indexul de monumente, plăci comemorative le-a oferit tinerilor informaţie despre  localizarea  monumentelor şi plăcilor comemorative dedicate bulgarilor cu indicarea anului, numelui sculptorului, arhitectorului şi străzii pe care sunt acestea amplasate. Comunicând între ei, au selectat Plăcile comemorative : Vasil Levski, erou bulgar, care se află pe str. Studenţilor nr. 3/3 ; Aici a fost hotelul „Victoria”. În luna august 1875 aici s-a aflat şi a lucrat marele poet revoluţionar bulgar Hristo Botev, care se află pe str. Aleksandr Puşkin nr. 30 ; Evenimentul  formării la Chişinău a detaşamentelor de voluntari bulgari în anul 1877, lucrare de sculptorul Vasile Spinei şi instalată în anul 1980, care se află pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 73 ; În onoarea plecării armatei ruse şi voluntarilor bulgari care au plecat de la gara din Chişinău la 24 aprilie 1877 pentru a participa la eliberarea popoarelor din Balcani de sub jugul otoman, care se află pe str. Aleea Gării nr. 5 ; Hristo Botev, poet, om politic bulgar, basorelief instalat în anul 1980, autorii proiectului sunt arhitectorul Gr. Solominov şi sculptorul V. Kuzneţov, ce se află pe str. Hristo Botev nr. 2 ; Eroii voluntari bulgari în bătălia de la Şipka, care se află pe str. Nicolae Dimo nr. 6, Stela comemorativă a fost proiectată de arhitectorul V.Dementiev şi pictorii V. Novik, I. Şehanovski – însemn monumental.

Oraşul Chişinău a primit şi a găzduit pe parcursul anilor zeci de mii de oameni care au fugit de asuprirea Inperiului Otoman, aici găsindu-şi refugiul şi a doua casă. În acest oraş sau născut personalităţi marcante, care ulterior au devenit vestite. Străzile ce poartă numele unor personalităţi de etnie bulgară au o istorie bogată, care se reflectă şi în acest ghid enciclopedic.

      Cu siguranţă, lecţia publică în cauză le-a fost de folos elevilor care au aflat multe informaţii utile despre etnia bulgară de la Chişinău.

                                                      Angela Olărescu, șef filiala „Hristo Botev”

Chișinău — oraș de vis


   52842265_2554506661257709_7455342719322292224_o  Oamenii pe care zorii zilei îi prind visând cu ochii larg deschişi, apoi zugrăvesc cu pensula minţii imagini inedite sau doar banale, dar cărora le dau viață sunt numiți scriitori. Să fii scriitor este, fără îndoială, ochiul care soarbe profunzimea ideii adaptând-o în timp și în spațiu, reflectarea gândirii ce separă fărâma de ostilitate și puzderie de imagini ce se derulează în mintea autorului. Anume creația  este viață, sufletul nostru ce ne ajută să privim cu ochii larg deschiși la tot ce ne înconjoară.

      Chișinăul este orașul pentru unii al copilăriei, pentru alții al viselor, realizărilor, este locul unde mulți s-au născut, au crescut, au pronunțat primele cuvinte, au făcut primii pași, au fost mângâiați de vorba dulce a mamei, pentru alții peste ani a devenit a doua casă, încălziți de razele blânde ale soarelui, alinați de frumoasele opere ale scriitorilor din țară.

     Capitala noastră dragă cu frumosul nume Chișinău i-a inspirat pe mulți scriitori, oameni de artă spre creație. La Biblioteca „Hristo Botev” recent a avut loc medalionul literar „Chişinăul în poezie”, la care au participat poeţii Svetlana Bahrușina, Serghei Maslobrod, Svetlana Bacarova, Nadejda Smirnova şi Evghenii Balan, membri ai Uniunii Scriitorilor „A.S.Pușkin” din Moldova, şi au comunicat cu elevii Liceului Teoretic „Nicolae M. Spătaru“ despre arta poeziei, despre multe probleme de viaţă, au recitat versuri de ale sale dedicate frumosului nostru oraş Chișinău. Cu o deosebită plăcere au vorbit poeţii despre poetul rus A.S. Pușkin, care pe timpuri a vizitat Basarabia, Chişinăul şi a scris opere poetice despre oamenii şi viaţa de pe aceste plaiuri mioritice în acea perioadă istorică, invitând pe toţi să viziteze Casa-muzeu „Puşkin” din Chişinău. Poeta Svetlana Bahrușina a recitat multe versuride ale sale, printre care și poezia „Читайте Пушкина”. Poeţii au discutat cu elevii, de asemenea, şi despre dragostea față de pământul natal, față de oamenii care trăiesc pe acest pământ, despre oameni cu suflet mare, despre aceea cât e de important să ai un suflet bogat, plin de bunătate și de credință în bine, despre multe locuri dragi din orașul Chișinău, despre „Teatrul unui actor” care deja nu mai este. În final, poeții au donat bibliotecii două cărţi cu autograf -„Прикосновение” de Iulia Rodiceva şi „Новые книги стихов” de Evghenii Balan. Sperăm că această întâlnire frumoasă, plăcută și utilă tuturor va inspira elevii spre creaţie,  să-şi încerce puterile în arta literară.

                                                                       Olga Aga, bibliotecară

Новое пособие в помощь изучающим болгарский язык и литературу


    51429123_2541443499230692_7192824289442136064_o В болгарской Библиотеке «Христо Ботев»  8 февраля 2019 года состоялось знакомство — Презентация новой книги в помощь изучающим и сдающим экзамены по болгарскому языку и литературе на бакалавриат, а также вступительные экзамены в ВУЗы Болгарии.  Автор данной книги — Даниела Йорданова, преподаватель Теоретического болгарского лицея «Васил Левски», на протяжении ряда лет ведет курс болгарского языка и литературы в лицейских классах. Опираясь на свой богатый преподавательский опыт, полученный в Болгарии и Молдове, автор подготовила и издала пособие — «Бакалавриат — это легко!», целью которого является облегчить учащимся подготовку к экзамену на степень бакалавра по окончанию лицея, а также способствовать успешной сдаче вступительных экзаменов в высшие учебные заведения Республики Болгария. Данное пособие соответствует программе бакалавриата и формату внешнего письменного теста, который соответствует требованиям школьной программы, утвержденной

 Министерством образования, культуры и научных исследований Республики Молдова для лицеистов и стандартами болгарского языка и литературы.

     Пособие предлагает в виде тезисов информацию о болгарской литературе, примеры аргументативных текстов по жизненным и философским проблемам, ответы на литературные вопросы общего характера (темы, мотивы и проблемы в болгарской литературе), практические указания для выполнения задач по болгарскому языку, а также примерные тексты и упражнения к экзамену бакалавра.

     В ходе Презентации новой книги были заслушаны выступления доктора истории Елены Рацеевой, доктора филологии Надежды Кара, а также коллег-преподавателей болгарского лицея — Любомиры Жакотэ и Донки Шеневой. Прозвучало много теплых слов благодарности в адреc автора за важный и актуальный труд в помощь молдавским лицеистам.  В свою очередь Даниела Йорданова выразила огромную благодарность за финансовую и моральную поддержку Научному обществу болгаристов Молдовы и лично его Председателю — профессору Николаю Червенкову.

     Книга займет свое достойное место в коллекции учебников и пособий на полках нашей Библиотеки для всех желающих овладеть и углубить свои знания по болгарскому языку и литературе.

                                            Подготов. : Larisa Barabaș, șef oficiu.

 

Grigore Vieru – poetul Patriei, al mamei şi al copiilor


    52518036_2554055697969472_2189424682250272768_oSe consideră că Grigore Vieru este cel mai mare poet pentru copii din literatura română şi unul dintre cei mai mari din literatura lumii de acest gen. Confirmă acest lucru multitudinea de poezii scrise cu atâta dragoste faţă de copii, faţă de Universul copilăriei. Citind versurile lui pentru copii, te copleşeşte dorinţa de a te întoarce acolo, în lumea copilăriei, şi  a rămâne acolo pentru totdeauna.Sunt convinsă că toţi copiii trebuie să-l cunoască pe Grigore Vieru, care, de parcă, era mereu Copil.

     Ora de lectură cu genericul „Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” dedicată creaţiei poetice a lui Grigore Vieru pentru copii a avut loc recent, la14 februarie, în cadrul Serviciului „Pasionaţi de lectură” la Biblioteca „Hristo Botev”. Invitaţii mei au fost copiii de la Academia copiilor „FasTracKids”. Din discuţia cu ei am înţeles că majoritatea  abia încep a-l cunoaşte pe acest poet, alţii  îl cunosc puţin inconştient, ne ştiind că unele poezioare memorate căndva sunt scrise de către Grigore Vieru.

     Pe prim plan am plasat versurile în care poetul  îşi exprimă dragostea lui fierbinte faţă de pământul natal, Patrie, limba maternă, viaţa paşnică, arătând frumuseşea lor , cât de dulce este pacea şi cum trebuie preţuite toate acestea. Am dat citire poeziilor „Frumoasă-i limba noastră”, „Mulţumim pentru pace”. Le-am povestit copiilor despre copilăria  lui Grigore Vieru, care a fost grea şi tristă, deoarece a coincis cu războiul  şi  anii de după război, când el împreună cu familia a îndurat foame, frig, lipse de tot felul, impuse de război, cum copiii desculţi, pe frig, strângeau spice de pe câmpuri rămase după recoltarea roadei şi adesea înloc de spice găseau gloanţe ruginite. De aceea trebuie să-i mulţumim Domnului, buneilor, srăbuneilor, părinţilor pentru tot ce avem astăzi – cer senin, soare zâmbitor, pâine pe masă şi multe alte bunuri.

     Placheta de versuri „Mama” întruneşte cele mai frumoase versuri despre mamă şi Universul ei scrise pentru copii. Grigore Vieru este poetul care a creat cele mai multe versuri dedicate celei mai iubite fiinţe  de pe Pământ – Mamei, la care el personal a ţinut nespus de mult. Am comunicat copiilor despre mama poetului, care, râmânând fără tata copiilor, acesta fiind căzut pe front în 1945, chiar la sfârşit de război, a crescut de una singură copiii pe timpuri foarte grele, muncind la nesfârşit ca să le fie bine, îi încălzea cu dragostea sa ca soarele. Din cartea menţionată am lecturat câteva versuri precum: „Mama”, „Mama mea e doctoriţă”, „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, îndemnând copiii la creaţie – să continuie ciclul de versuri „Mama mea e…, indicând profesia sau ocupaţiile mamei, unii au numit şi pe cele ale tatei,  să adreseze versuri similare  versului „Tu, iarbă, tot ai mamă?”- au urmat: Tu, frunză, tot ai mamă?, Tu, pomule, tot ai mamă?, Tu, pasăre, tot ai mamă?, Tu, soare, tot ai mamă? ş.a.

Versurile poetului Grigore Vieru pentru copii sunt vesele, jucăuşe, duioase. Poetul adesea intră în dialog cu izvoraşul, albina, valul, malul, florile, soarele, ploaia etc., tot ce ne înconjoară de mici copiii şi pe care le admirăm atunci. Am citit poeziile „Albinuţa”, „Ghiocelul”, iar poezia „Unde fugi tu, valule?” am repetat-o împreună cu copiii în cor, convingându-i  cât de uşor se memorează versurile poetului şi cât de mult ne luminează ele din interior. Copiii, de asemenea, au recitat versuri de Grigore Vieru, unii – ale altor poeţi.    52605996_2554055664636142_9011526052039622656_o

      La finele activităţii împreună cu copiii au vizionat filmuleţul „ Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”, apoi copiii au luat cunoştinţă de cărţile scrise de Grigore Vieru pentru copii prezentate la expoziţia din bibliotecă „Grigore Vieru —  un univers poetic”. Sper că Ora de lectură desfăşurată cu ocazia Zilei de naştere a poetului naţional Grigore Vieru a fost plăcută şi utilă pentru copii.

                                                                   Cîssa Lidia, bibliotecară