Despre cartea „Splendida cetate a celor o mie de sori” de Khaled Hosseini


E vorba de al doilea roman al scriitorului afgan-american Khaleb Hosseini, unul dintre cei mai citiţi şi iubiţi scriitori contemporani din lume. Cartea a ocupat primul loc printre bestsellere în America chiar din anul apariţiei sale (2007), a fost tradusă în 57 de limbi şi publicată în 70 de ţări, ca şi primul roman „Vânătorii de zmeie”, devenit de asemenea bestseller international. Este un roman extrem de tulburător, dureros, dar, totodată, şi foarte captivant.

Cartea povesteşte istoria vieţii a două femei, absolut diferite, dar pe care soarta le apropie, le uneşte într-atât, încât între ele se leagă o strânsă prietenie datorită căreia supravieţuiesc într-o lume cruntă. Viaţa personală a femeilor derulează pe fondul evenimentelor istorice din ultimii 30 de ani ai Afganistanului – ocupaţia sovietică, mişcarea de oponenţă împotriva ei, războiul civil, teroarea declanşată de regimul taliban. Din carte aflăm istoria zbuciumată a Afganistanului, ţară despre care cunoaştem foarte superficial din buletinele de ştiri. Ţara se află permanent în război, guvernul periodic se schimbă, societatea e tulburată de conflicte care când se potolesc, când reîncep iarăşi, oamenii nu se simt în siguranţă, la orice pas îi paste moartea… Aceste două femei, Mariam şi Laila, îndură multe suferinţe, asemenea altor conaţionali, prin faţa noastră se perelindă viaţa lor încă de la vârsta de 13-14 ani, cu care destinul a fost foarte dur.

Mariam încă fiind mica a aflat ce înseamnă cuvântul „harami”, „adică copil din flori”, apoi înţelege că e sortită să aibă o viaţă tristă, plină de umilinţă şi sărăcie, asta îi spunea tot timpul mama. Mariam este un copil nelegitim al unui om bogat, căsătorit, cu mulţi copii. El le acorda ceva ajutor mamei şi fetei, aprovizionându-i cu nişte alimente, vizitându-i din când în când. Fiecare vizită a tatei era foarte aşteptată de fată, era ca o rază de soare, ca o sărbătoare  pentru ea. Când creşte mai mare, fata se opune sorţii, pleacă la oraş, la tata, ca să locuiască alături de familia lui, dar îşi pierde mama, care îşi pune capăt zilelor în disperare. Rapid, ca să scape de povară, tata o căsătoreşte la 15 ani cu un cizmar, strain, crud, grosolan  şi viaţa ei, în loc de binestare, se transformă într-un chin, îşi piede tinereţea alături de acest om, îndurând frică, bătăi şi umilinţă.

A doua femeie, Laila, e diferită de prima, este o fată, apoi o femeie, deşteaptă, sprintenă, refuză să umble cu faţa acoperită, având părerea că femeiea are aceleaşi drepturi cu bărbaţii, visează la o viaţă mai bună, liberă. Dar războiul îi răpeşte părinţii şi prietenul cel mai drag, Tarid, fiind nevoită să devină a doua soţie a lui Rashid, prima fiind Mariam. Femeile se împrietenesc treptat, copiii întăresc şi mai mult această prietenie. Împreună încearcă să scape de gelosul, grosolanul şi crudul soţ, să evadeze, însă ,datorită regimului nedrept faţă de femei din ţară, sunt întoarse înapoi, batute crunt de soţ, iar mai târziu, când odată, orbit de gelozie, acesta era gata s-o omoare pe Laila, Mariam devine puternică şi îl răpune, sacrificându-se pentru a-i salva  pe cei la care ţinea mult şi care devenise sensul vieţii sale. Laila ajunge însfârşit să fie fericită  alături de Tarid, care a supravieţuit, şi de copiii săi, îşi recapătă liniştea, întrucât şi în ţară situaţia se schimbă, oraşul reînvie din cenuşă şi aceasta îi sporeşte speranţa la o viaţă mai bună, mai luminoasă.

Astfel, într-o ţară luminată de mii de sori, dar unde domină războiul, conflictele, nedreptatea, spaima, foametea şi moartea oamenilor de rănd, cele două femei îşi găsesc refugiul în prietenie şi dragoste — sentimente ce le încălzesc sufletul, le luminează calea ca un gigant soare intern şi le salvează până în final. Vă recomand să nu treceţi cu vederea această carte, să o lecturaţi şi să meditaţi asupra celor citite, să vă convingeţi că în lume sunt oameni mult mai trişti ca noi şi care merită compasiunea noastră. Cartea o puteți găsi în colecția Bibliotecii „Hristo Botev”.

                                                                     Lidia Cîssa, bibliotecar

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s