În lumea de vis a scriitoarei Vera Crăciun


24291424_1811945232180526_6406932047531114073_o

  Să crezi, copile, în soare,

În ochii-mi ce lung te privesc,

În zâmbetu-ţi ca de floare

Şi-n raze ce azi te uimesc!

 Întâlnirile cu cititorii cărţilor scrise, cu cei cărora le sunt adresate cu mult drag acestea sunt foarte necesare pentru scriitori, sunt, în opinia mea, ca un izvor de apă curată, cristalină, răcoritoare pentru sufletul însetat, un izvor de inspiraţie, un imbold spre a crea în continuare, având în faţa ta zeci de ochi visători de  copii şi inimi deschise spre lectura a noi şi noi cărţi.

     O astfel de întâlnire, pe bună dreptate de suflet, a avut loc în data de 30 noiembrie curent la Biblioteca „Hristo Botev”, şi anume întâlnirea scriitoarei Vera Crăciun din Galați (România) cu elevii Liceului Teoretic „George Meniuc”, clasa a IV-a, însoţiţi de profesorii săi. Activitatea a fost una deosebită şi prin faptul că scriitorii de peste  Prut nu vin atât de des în ospeţie pe la bibliotecile noastre şi noi preţuim aceste întâlniri rare, pline de emoţii şi bucurie.

     Scriitoarea i-a făcut cunoscuți pe copiii prezenți cu unele cărți mai ale sale — «Mura» (Iași: PIM, 2014); «Joc de aripi, joc de flori, Prin povești și ghicitori» (Iași: PIM, 2017); Cartea Fermecată şi Magia Nopţii de Crăciun; Fluturaş Auraş; Iepuraşul nostru Ţup, povesteşte despre lup.

     Cartea «Mura» autoarea i-a dedicat-o mamei sale, celei mai scumpe ființe de pe pământ care a și servit drept prototip pentru eroina principală. Despre mamă s-au scris atâtea versuri, atătea lucrări de către mulți scriitori, atătea cuvinte bune s-au spus, dar  în această mică carte, precum și în alte cărți ale sale, după cum remarcă Cezarina Adamescu în cuvântul înainte, autoarea aduce în prim plan figura mamei sale, chipul drag al ei, exprimându-și dragostea și recunoștința sa nemărginită față de mama sa  și bunica sa atât de cald și duios. Aceasta o simțim cu fiece pagină citită.

     În carte se povestește despre copilăria Murei, unei fetițe cu ochi ca mura, drăgălașă, cu părul împletit în cosițe mătăsoase, care alături de cei doi frați au rămas orfani, rămânând doar în grija bunicii sale Dobrița care depunea tot efortul să-i crească, să le ofere tot ce putea. Mura împreună cu frații săi au trecut prin multe încercări, tebuiau să înfrunte viața   grea, de copii fără părinți. A învățat de mică multe lucruri să facă — să facă curățenie, să prășească, să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare și altele, înloc primind o bucată de săpun, o rochie, alte obiecte, ca s-o ajute pe bunica cât putea, dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort. E o povestire emoționantă despre copilăria și maturizarea precoce a unei fete.

     Autoarea a conversat cu copiii despre mamă, copiii au povestit despre mamele sale, și-au exprimat sentimentele față de ea pline de dragoste și mărinimie, despre armonie și ajutor reciproc în familie.24131679_1811945248847191_6429244607018827916_o

     Altă carte «Joc de aripi, joc de flori, Prin povești și ghicitori» Vera Crăciun a dedicat-o nepoților săi, Sofia-Maria și Ianis, cât și, după cum spune scriitoarea, «tuturor copiilor din lume». Și-a propus prin această carte să trezească emoții, să comunice o emoție: «Îmi place tovărășia ei, a emoției, îmi place să ascult șoapta cuvintelor, îmi place să plutesc pe aripa lor… Dacă aș fi copil, aș aspira către înaltele și convingătoarele gânduri artistice, întâlnite în povești, poezii, ghicitori și aș oferi o visătoare, o demnă protagonistă a acestora. De aceea, chem copilăria!». E o carte care presupune un joc — un joc de cuvinte, joc de aripi, joc de flori, de povești și ghicitori. Autoarea cântă, râde, dansează, împrovizează, captează total atenția micilor cititori, care neapărat se transformă în prietenii ei, o întâlnesc și o petrec cu aplauze. Cartea conține și versuri, și proză. Scriitoarea a recitat unele poezii, a dialogat cu copiii despe aceea cum se scrie o poezie, versuri în genere, printr-un joc au încercat să completeze cuvintele lipsă din niște versuri, să găsească rima potrivită, s-au întrecut în măiestrie, agerime, demonstrându-și bagajul de cuvinte acumulat în cei patru ani de școală. Jocul le-a plăcut mult copiilor. S-a pus  accent, de asemenea, pe poeziile despre iarnă, s-a conversat despre sărbătorile de Crăciun și Anul Nou care se apropie de noi cu pași rapizi și sunt niște sărbători pline de fantastică și magie.Aici s-a vorbit despre «Cartea Fermecată şi Magia Nopţii de Crăciun» care i-a scufundat pe copii chiar în atmosfera de sărbătoare.S-au recitat recitat multe poezii:»Gingăşie», «Iată, iarna iar sosește», «Amurg în iarnă», «Pastel» ș.a. Ultima cred că le-a trezit copiilor dorința de a vedea cât mai repede iarna adevărată, cu multă zăpadă, cu fulgi pufoși și sclipitori:

«Ninge și ninge curat,                                                   

Cu alb din lumini picurat

Și fulgul-steluță așterne

Pe uliți bogate troiene!

………………………….

Ninge și-i alb pe pământ

În zare nu-i viscol, nici vânt

Și fulgul-steluță așterne

Castele din albe troiene!»

     Apoi au fost dezlegate ghicitori ingenioase din carte, ceea ce le place mult copiilor.

     Atmosfera în care s-a desfășurat activitatea a fost deosebit de caldă și veselă, copiii au rămas foarte satisfăcuți de lectură și conversații. Sperăm că aceasta nu este ultima întâlnire cu scriitoarea Vera Crăciun, care cu siguranță va scrie noi cărți pentru copii pe care le vom lectura și discuta împreună.

                         Articol îngrijit de bibliotecara Lidia Cîssa   

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход / Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход / Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход / Изменить )

Google+ photo

Для комментария используется ваша учётная запись Google+. Выход / Изменить )

Connecting to %s