Cu drag faţă de cei care nu cuvântă


     22291588_1494239490667164_390780131524495866_oŞtiaţi că păsările, animalele, chiar şi gâzele au şi ele graiul său? Staţi la îndoială? Atunci vă îndemn să citiţi iute povestea „Cele trei graiuri” din culegerea „Basme pentru prichindel” pe care o puteţi găsi la biblioteca „Hristo Botev” şi vă veţi convinge de acest lucru – ele nu cuvântă, dar au  cu siguranţă graiul său prin care se înţeleg, e important doar şi noi să le înţelegem, ca să-i ajutăm, să-i protejăm.

     În data de 9 octombrie curent la Biblioteca „Hristo Botev” s-a desfăşurat tradiţionala Oră a poveştilor în cadrul Serviciului BibCheVis la care au participat copiii de la Academia copiilor FasTracKids ghidaţi de educatoarea dna Elena. A fost lecturată povestea „Cele trei graiuri”. Această poveste este una elveţiană, mai puţin cunoscută pentru copii, din care motiv a fost ascultată de ei cu un deosebit interes. Copiii au fost curioşi să afle istoria unui băiat pe care tatăl l-a alungat de acasă fiindcă nu putea nicidecum învăţa nimic încât oamenii îl credeau prost, dar care apoi a fost în stare să înveţe graiurile animalelor şi păsărilor şi chiar a broaştelor, a devenit atât de înţelept, fiind, de fapt, binevoitor cu toţi cei din jur, că a fost ales de popor rege în ţara unde a poposit.

     Activitatea a cuprins lectura poveştii, discuţia asupra subiectului, jocul cu „pălăria gânditoare” care le-a ajutat copiilor să fie atenţi la cele citite şi să răspundă la întrebările adresate lor. Ulterior copiii au prezentat scenete vesele în care au improvizat dialoguri cu animale şi păsări pe care le au sau ar fi vrut să le aibă  acasă – cu un căine, o pisică,  un epuraş, un papagal, străduindu-se să găsească pentru ele cuvintele şi gesturile potrivite.22339307_1494239610667152_8526027736092288063_o

     „Numai când vei iubi un animal, vei simţi iubirea cu toată inima”, – scria scriitorul francez Anatol France. Această poveste cultivă la copii dragostea  faţă de păsări şi animale, faţă de cei care nu cuvântă, dar ne sunt de folos, constituind o parte a naturii creată de Dumnezeu pentru om, ca acesta să trăiască în armonie cu ea, cu toate vieţuitoarele de pe pământ. Ca să înţelegi pe cineva şi să-i acorzi ajutor, uneori nu e nevoie de cuvinte, chiar şi în cazul oamenilor, dar de atenţie, bunăvoinţă, compătimire. Cel care iubeşte animalele, are o atitudine grijulie faţă de ele, ştie a le mângâia şi a le înţelege, nu se va purta urât sau  jignitor nici cu oamenii. Şi dimpotrivă, cel care dă cu piciorul într-un animal, poate ajunge să lovească şi în om cu cruzime. Natura îi răsplăteşte cu mărinimie pe cei buni la suflet şi mărinimoşi. Sper că copiii au înţeles mesajul poveştii.

                                     Articol îngrijit de bibliotecara Lidia Cîssa

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход / Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход / Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход / Изменить )

Google+ photo

Для комментария используется ваша учётная запись Google+. Выход / Изменить )

Connecting to %s