O carte ca un cântec de lebedă


       img_3047La 24 noiembrie anul curent la toate filialele Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu” s-a desfășurat Ziua Bibliografiei cu genericul „Chişinău — oraşul sufletului meu”. Scopul acestei forme de activitate este de a perfecționa cultura bibliografică informațională a utilizatorului. În incinta bibliotecii „Hristo Botev” în această zi tradițional a avut loc Ziua Bibliografiei. Pentru acest eveniment au fost amenajate expozițiile: „Bibliografia — calea spre cunoștință”, „Aureliu Busuioc — poet, prozator, dramaturg” — în sala de lectură, „Biblioteca Municipală „B.P.Haşdeu” vă recomandă” — în sala împrumut. La activitate au luat parte elevii de la Liceul Teoretic „G.Meniuc” şi tinerii de la Centrul Comunitar pentru copii şi tineri „Atlant”.

      În cadrul Zilei Bibliografiei am prezentat volumul „A.Busuioc. Biobibliografie”. Această carte reflectă biografia operei maiestrului A.Busuioc. Ea conţine enumerarea cărţilor scriitorului, precum şi studiile critice, referinţele, traducerile. Am trecut foarte succint prin fişa biobibliografică a scriitorului, făcându-i pe tinerii cititori cunoscuţi cu variata creaţie a scriitorului care cuprinde poezie, proză, dramă, eseuri, publicistică, traduceri.

Ulterior, am prezentat cartea lui A.Busuioc „Şi a fost noapte…”. Acest roman a fost scris şi editat în ultimul an de viaţă a lui A.Busuioc, într-adevăr, este ca un cântec de lebedă al autorului.

    Vorbind despre structura romanului, am accentuat că romanul prezent poate fi definit ca o sonată din 3 părţi. Prima parte este lirică, poetică, în care autorul expune un poem în proză despre 2 lebede ce au ajuns pe plaiuri străine în timpul războiului. Acestă parte este simbolică, reflectă drama tulburătoare ce urma să fie în destinul eroilor principali, precum şi a poporului basarabean. Partea a doua este cea principală, dramatică, cuprinde povestea de dragoste a doi tineri, de naţionalităţi diferite: Werner Storch, un locotenent austriac înrolat în armata germană, şi Lenţa Velcev, o domnişoară de origine bulgară, locuitoare a unui orăşel basarabean. Relaţia lor frumoasă a fost schimonosită, apoi înghiţită de războiul cumplit din vara anului 1944. De fapt, acestă  dragoste era una imposibilă, interzisă de război. Aici am făcut o paralelă cu poveştile de dragoste ale cuplurilor Tristan şi Izolda, Romeo şi Julieta. Ultima parte o constituie epilogul care este duios-sentimental,  încheind pe o notă optimistă povestea de dragoste a celor 2 eroi ai romanului, care au trecut timp de 12 ani prin grele încercări. Povestea a culminat în cele din urmă cu un final fericit, dar câte alte destine a distrus războiul! Sfârşitul romanului poate fi comparat  cu o suită de o muzicalitate deosebită, autorul dând dovadă de o bună cunoaştere a muzicii clasice.

   Pe parcursul prezentării, caracteristica romanului a inclus lectura şi comentarea celor mai culminante şi importante fragmente din carte. La finele activităţii, am rugat copiii să desprindă mesajele principale ale romanului. Copiii au fost activi, corect au evidenţiat ideile principale ale operei în cauză. Primul mesaj este că războiul este ceva antiuman, care distruge tot ce e frumos, natural. Altul confirmă faptul că dragostea adevărată învinge orice obstacole, că nici războaiele n-o pot învinge, deşi îi pun mari piedici. S-a atras atenţie, de asemenea, şi la faptul că romanul se înscrie în şirul romanelor „generaţiei pierdute” scrise de scriitorii trecuţi prin calvarul Primului Război Mondial, cum ar fi Ernest Hemingway („Adio, arme”), Erich Maria Remarque (Pe frontul de est fără schimbări), Liviu Rebreanu („Pădurea spânzuraţilor”) etc. Războiul a complicat, a distrus destinele unei întregi gineraţii, implicate făfă voie în măceluri crâncene.

  Tinerii au rămas satisfăcuţi de discuţie, au demonstrat că le place să comunice, să-şi împărtăşească impresiile, să polimizeze. Au vorbit despre alte romane ale lui A.Busuioc citite de ei, despre aceea cum fiecare l-a descoperit pe acest scriitor.

   Sperăm la noi întâlniri şi conversaţii interesante cu cititorii noştri fideli.

                                     Articol îngrijit de bibliotecara Lidia Cîssa

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s