În memoria poporului pe vecie


                                                        «Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare

                                                          Seamăn pe lume nu are

                                                           Decît numai sfîntul soare,

                                                           Ștefan, Ștefan, Domn cel Sfînt,

                                                           N-are seamăn pe pămînt…»                            

                                                                               (Cîntec popular) 

         În preajma sărbătorilor patriotice precum sunt Ziua Independenței Republicii Moldova și Limba Noastră cea Română, a ne aminti de personalitatea lui Ștefan cel Mare nu este doar o binefacere, ci o datorie sfîntă, Domnia Sa fiind, după cum se scrie, cel mai credincios, mai înțelept și neînfricat voievod român, care a luptat cu dăruire de sine totală pentru independența și integritatea țării .

         Viața și activitatea acestui Domnitor al Moldovei au fost dedicate slujirii fără precedent Patriei, neamului și servesc drept dovadă  de  patriotism profund, adevărat, de mare vitejie în lupta aprigă cu dușmanii țării pentru libertatea și prosperarea ei, sunt un exemplu demn de urmat pentru tot poporul și mai cu seamă pentru tînăra generație care trebuie să cunoască  glorioasa  perioadă din istoria Moldovei cînd aceasta se afla sub conducerea lui Ștefan cel Mare.

         Se știe că Ștefan cel Mare a domnit 47 de ani, a dus 47 de războaie, a ctitorit 47 de biserici și mănăstiri, a purtat cu destoinicie coroana de Domn al Moldovei, apărîndu-i libertatea și integritatea vreme de aproape jumătate de secol. În anii de domnie a lui Ștefan cel Mare și Sfînt, Moldova a atins culmi ale gloriei militare, învingînd pe cîmpul de luptă dușmani și armate pe care nu le mai învinsese nimeni pînă atunci, numele Moldovei, datorită Domnitorului ei, devenind tot cunoscut în lume.

         Ștefan cel Mare n-a avut vreme de odihnă, decît după moarte. S-a războit ba cu turcii, ba cu tătarii, ba cu ungurii, ba cu leșii, ba cu cazacii, ba cu pretendenții la domnie. A lăsat urmașilor ca moștenire o Moldovă cu hotarele păzite de cetăți bine întărite, o țară prosperă din punct de vedere economic și cultural. Să păstrăm, deci, cu onoare numele acestui Domn în memoria noastră.

         În data de 23 august 2016, biblioteca «Hristo Botev» a petrecut ore de lectură a legendelor despre Ștefan cel Mare și Sfînt – «Stejarul din Borzești» și «Movila lui Burcel» din cartea «Cele mai frumoase legende despre Sfîntul Voievod Ștefan cel Mare» de Constantin Bostan. Activitatea a fost organizată de către bibliotecara Lidia Cîssa cu copiii de la grădinița «Trofimaș». Legendele din carte reînvie episoade din glorioasa viață a lui Ștefan cel Mare.             

         Legenda «Stejarul din Borzești» ne întoarce în anii de copilărie a Domnitorului, pe cînd acesta se juca cu alți copii «de-a războiul», ducînd primele sale lupte cu «tătarii», luptînd cu dîrzenie cu ei. Condamnîndu-l pe Gheorghiță, prietenul său,  prin legarea de un stejar, care juca rolul «hanului tătăresc», încă atunci a demonstrat hotărîre neclintită în lupta cu dușmanii, ca aceștia să nu îndrăznească să ne calce hotarele. Peste ani, după multe lupte crîncene și biruinți asupra năvălitorilor străini, într-o încăierare cu tătarii adevărați, pe care i-a zdrobit cu înverșunare, el l-a pedepsit  în același mod pe fiul hanului Mamac, dînd ordin să fie slobozite puștile în trupul tînărului cel trufaș. L-a obligat să procedeze astfel amintirea despre moatea unui nevinovat copil pe nume Gheorghiță cu 30 de ani în urmă, pe care tătarii, năvălind pe neașteptate, nu l-au cruțat, ci l-au străpuns cu zeci de săgeți. Mai apoi, Domnia Sa a dispus ca pe locul stejarului, întru veșnica amintire a celui ce fusese odinioară tovarăș de joacă, să fie înălțat un mîndru locaș de închinăciune — hramul «Sfîntul Gheorghe».

         Altă legendă» Movila lui Burcel»  mărturisește despre un alt episod din viața lui Ștefan cel Mare. În legendă se povestește despre doi frați, care locuiau pe vremea Domnitorului într-un sat de pe lîngă Vaslui. Unul din ei era bogat, avea gospodărie mare, cu acareturi de tot soiul, vite și oi. Celălalt fusese de tînăr oștean al lui Ștefan Vodă și după bătălia de la Războieni, se întoarse acasă fără o mînă, era sărac, nu avea gospodărie bogată și împrumuta de la fratele său unelte de muncă și vite ca să-și prelucreze micul lot de pămînt de care dispunea. Fratele său i le dădea doar în zile de sărbătoare și el era nevoit să nu mai aibă sărbători în casă. Aflînd despre acest lucru, Stefan Vodă, cînd din întîmplare trecuse cu curtenii săi prin aceste locuri, i-a dat fratelui cel sărac toată movila cu tot cu boii  și plugul fratelui său, drept pedeapsă ultimului pentru sufletul lui hain. Legenda confirmă faptul că Ștefan cel Mare putea fi foarte dur cu cei hapsîni și cu dușmanii și foarte generos cu oamenii buni, viteji, devotați Patriei.

         Cărțile despre Ștefan cel Mare, despre viața și activitatea lui sunt foate utile în dezvoltarea la copii a unor calități umane frumoase, cum ar fi: devotamentul față de țară și neam, cinstea, onoarea, vitejia, dragostea față de oameni, ura față de dușmani, față de lași și de cei lacomi. 

Surse bibliografice:

Bostan, Constantin. Cele mai frumoase legende despre Sfîntul Voievod Ștefan cel Mare. – Piatra-Neamț. – Editura: Acțiunea, 2010.

Dabija, Nicolae. Domnia lui Ștefan cel Mare. – Chișinău: Universitas, 1991.

Enciu, Nicolae. Istoria românilor în 100 de termeni. – Chișinău. – Editura: ARC, 2010.

Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă la epoca modernă. – Chișinău: Știința, 1992.

                                           Material îngrijit: Lidia CÎSSA, bibliotecară

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Google photo

Для комментария используется ваша учётная запись Google. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s